O coaliție formată din 36 de țări și Uniunea Europeană a aprobat crearea unui tribunal special pentru judecarea liderilor ruși pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, în cadrul unei reuniuni la Chișinău. Decizia a fost votată la 15 mai, în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, iar numărul 36 de națiuni semnatare include state din Europa și câteva din afara acesteia.

Participanți și decizii majoritare

Reuniunea a avut ca participante reprezentanți ai unor state precum Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit. La aceste chateluri a aderat și Australia și Costa Rica din afara Europei.

Ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu, a reprezentat țara noastră în timpul discuțiilor. În total, a fost aprobat Acordul parțial extins privind înființarea Comitetului director al tribunalului, fiind cel de-al treilea document fundamental pentru constituirea acestuia, conform Ministerului de Externe al Ucrainei.

Context și justificare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a subliniat necesitatea acestui tribunal pentru restabilirea justiției, mai ales după atacul asupra Kievului din 13 mai, care a cauzat moartea a 24 de persoane, dintre care trei copii. El a comparat inițiativa cu Tribunalul de la Nürnberg, afirmând că va restabili dreptatea pe ruinele războiului.

Sybiha a mai declarat că „punctul fără întoarcere a fost depășit” și a subliniat că procesul de înființare a tribunalului reprezintă doar începutul. A promis, de asemenea, extinderea cercului de state participante, indicând că mai multor lideri ruși le va veni rândul să fie trași la răspundere.

Premierul moldovean Maia Sandu a avertizat că sprijinul financiar pentru Ucraina nu este suficient pentru a menține presiunea asupra Rusiei. Ea a subliniat că este necesar ca presiunea internațională să continue și că responsabilizarea pentru crimele de război trebuie să persiste.

Detalii despre tribunal și implicații

Tribunalul special se va ocupa de crima de agresiune, un aspect pe care Curtea Penală Internațională nu îl poate acoperi, deoarece Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al CPI. Astfel, această inițiativă complet poate adresa un gol major în sistemul global de justiție.

Ministrul Sybiha a făcut referire la relația lui Vladimir Putin cu dorința de a rămâne în istorie, afirmând că acest tribunal va face ca liderul rus și apropiații săi să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor, mai ales pentru cei precum Serghei Șoigu, Valeri Gerașimov, Alexander Bortnikov, Viktor Zolotov, Dmitri Medvedev, Nikolai Patrushev și Alexander Lukașenko. El a adăugat că aceștia vor primi „biletul lor spre Haga”.

Reacții și perspective

Sybiha a menționat că Tribunalul va deveni o realitate juridică și va contribui la schimbarea cursului istoriei Rusiei în contextul războiului din Ucraina. A promis extinderea circlului națiunilor implicate și a precizat că această inițiativă marchează începutul unei noi etape în lupta pentru justiție.

Maia Sandu a exprimat opinia că eforturile internaționale trebuie să fie intensificate pentru a menține presiunea asupra Moscovei, subliniind importanța ca sprijinul pentru Ucraina să depășească limita ajutorului financiar, pentru a include și responsabilizarea liderilor ruși pentru crimele comise.

O astfel de instanță vine într-un moment în care Rusia continuă să fie criticată pentru acțiunile militare și atacurile asupra infrastructurii și civiliilor ucrainene, precum și pentru declarațiile și măsurile unilaterale de simplificare a acordării cetățeniei în regiuni care aparțin Moldovei.

Tribunalul special a fost clar definit ca fiind o măsură importantă pentru restabilirea justiției internaționale, acoperind o lacună majoră cauzată de lipsa compatibilității actuale a Curții Penale Internaționale cu situația specifică a agresiunii rusești împotriva Ucrainei.