România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR, potrivit anunțului Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Comisia Europeană a confirmat oficial joi validarea cererii de plată în valoare de 2,6 miliarde euro, iar Executivul negociază forma finală a planului cu instituția europeană.

Progresul în implementarea PNRR și cererea de plată 4

Pîslaru a declarat că, odată cu aprobare cererii de plată 4, România a atins peste 60% din progresul estimat pentru implementarea PNRR. Comisia Europeană a avizat pozitiv cea de-a patra cerere de plată, în valoare de 2,62 miliarde euro. Această cerere este pregătită în întregime de Guvernul Bolojan și nu include corecții sau sume suspendate, diferență față de cererile anterioare, unde au existat suspendări.

Performanțele financiare și rezultatele obținute

Din 2021, când a început implementarea PNRR, România a solicitat în total 5,2 miliarde de euro prin cereri de plată. În primele trei cereri, s-au înregistrat sume cu suspendări sau pierdute, dar în perioada celor 10 luni sub guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, România a obținut 2,96 miliarde de euro, inclusiv cele 350 de milioane de euro salvate din cererea de plată 3.

Reforme incluse în cererea de plată 4

Cererile de plată au inclus reforme în gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizare, digitalizare și revizuirea cadrului fiscal. Următorii pași procedurali sunt analiza în cadrul Comitetului Economic și Financiar pe 27 mai și decizia în Consiliu pe 5 iunie. După aceste etape, fondurile vor fi transferate României.

Progresele și perspectivă de finalizare

Pîslaru a afirmat că, odată cu aprobarea cererii de plată 4, România nu mai este în coada clasamentului de implementare a PNRR. Cu suma de 4,9 miliarde euro pentru grant, sau 4,2 miliarde euro după scăderea prefinanțării, țara este aproape de finalizarea obiectivului de peste 60%. Există și o sumă netă de 5 miliarde euro pe partea de împrumut, conducând la un total de 7,7 miliarde euro, sau 10 miliarde euro brut.

Sumele rămase și riscul penalizărilor

Rezerva principală vizează cererile 5 și 6, din care România mai are de obținut fonduri pentru finalizarea planului. Pîslaru a valuejat că, în cazul în care prognozele actuale nu se mențin, țara riscă penalități de peste 15 miliarde euro, sau mai bine spus, pierderi financiare în cazul pierderii acestor fonduri europene.