România se află, pentru a doua zi consecutiv, în poziția de cea mai scumpă piață a energiei electrice din Uniunea Europeană, după ce ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite. Prețul mediu al energiei, pentru ziua de marți, a ajuns la 128 euro/MWh, fiind cu 5 euro/MWh peste nivelul din Ungaria și cu 15 euro/MWh superior celui din Bulgaria. În ziua precedentă, prețul a fost de 140 euro/MWh, cea mai ridicată valoare din UE.

Oprirea reactoarelor și impactul asupra prețurilor

Centrala Nucleară Cernavodă are în total două reactoare, ambele fiind oprite, ceea ce a condus la suspendarea furnizării de apă caldă pentru patru săptămâni. Acest lucru afectează fluxurile de energie și prețurile pe piața locală.

Prețul energiei din România, pe 12 mai, a fost de 128 euro/MWh, fiind cel mai ridicat în UE, conform datelor de tranzacționare de pe OPCOM. În ziua anterioară, prețul a atins 140 euro/MWh, nivel înregistrat pentru prima dată după oprirea reactoarelor.

Piața regională și conexiunile cu Ungaria și Bulgaria

Ungaria și Bulgaria sunt singurele state din UE conectate direct cu sistemul energetic al României prin mecanismul de cuplare a piețelor spot. Acest fapt face ca acestea să fie influențate de evoluțiile de pe piața românească.

Pentru ziua de luni, România a avut cel mai ridicat preț al energiei din Uniunea Europeană, de 140 euro/MWh, în timp ce Ungaria și Bulgaria au avut prețuri apropiate, de 139 și 138 euro/MWh.

Variabilitatea prețurilor și importurile de energie

Marți, cel mai scăzut preț orar, de 228 lei/MWh, a fost înregistrat între orele 13:00 și 14:00. În mod obișnuit, în această perioadă, prețurile sunt foarte mici sau negative, datorită producției sporite de energie solară.

După oprirea reactoarelor de la Cernavodă, România a devenit importator net de energie în intervalele de seară și noapte, când importurile depășesc 2.200 MW. În timpul zilei, țara revine pe poziția de exportator, cu livrări de peste 1.000 MW în anumite intervale.

Seară, când consumul de electricitate crește, producția hidro devine principalul generator, depășind 2.000 MW. În aceste perioade, prosumatorii nu contribuie cu energie în rețea.

Recomandări și perspective de infrastructură

Printre recomandări se numără menținerea închiderii reactoarelor pentru a asigura furnizarea de apă caldă, știind că această suspendare durează cel puțin patru săptămâni. În plus, pentru operațiunea de retehnologizare a reactorului 1 de la Cernavodă, Comisia Europeană a anunțat o investigație privind ajutorul de stat acordat de România.

Rompetrol Energy a produs 180.000 MWh de energie electrică în patru luni, ceea ce subliniază creșterea dependentei României de centralele pe gaz. În același timp, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă avansează, fiind cea mai mare investiție energetică din ultimii 35 de ani.

<>{sursa foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ}