Guvernul condus de Ilie Bolojan a emis mai multe acte normative în perioada interimatului, inclusiv o ordonanță de urgență contestată atât de Consiliul Legislativ, cât și de Avocatul Poporului, și a fost demis după moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai. În pofida acestui fapt, Executivul a continuat să adopte decizii și ordonanțe, acțiuni considerate de instituțiile relevante ca fiind ilegale, având implications constituționale și administrative semnificative.

Ordonanța de urgență din 5 mai și avizul negativ al Consiliului Legislativ

Pe 5 mai, Guvernul Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii nr. 268/2001, astfel încât să permită concesionarea terenurilor degradate sau neproductive ale statului pentru proiecte de energie regenerabilă: solar, eolian și stocare. Ulterior, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, afirmând că actul normativ nu poate fi adoptat, deoarece guvernul interimar nu mai avea atribuții executive, fiind demis prin moțiune de cenzură.

Consiliul Legisaltiv a mai menționat că documentul conținea trei articole noi, dintre care două modificau și completau alte acte normative, necesitând astfel o nouă avizare. Reglementările interne ale Guvernului precizează că astfel de acte trebuie avizate din nou în cazul modificărilor de fond introduse după adoptarea inițială, lucru considerat nesocotit de autoritatea legislativă.

Contextul constituțional și restricțiile Guvernului interimar

Moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai a dus la înlocuirea Guvernului Bolojan, iar potrivit Constituției, în perioada interimului, cabinetul nu poate iniția sau adopta acte normative cu caracter politic, decât cele necesare administrării treburilor publice. Articolul 110 alin. (4) din Constituție stipulează că, după suspendare, guvernul demis poate emite doar acte individuale sau normative obligatorii pentru administrare, excluzând inițierea de proiecte noi sau ordonanțe de urgență.

Este semnalat că, în ciuda acestei restricții, Guvernul Bolojan a emis o ordonanță privind investițiile din industria de apărare, act aprobat în perioada interimatului, fapt considerat o abatere a normelor constituționale și legislative. În plus, ordonanțele și hotărârile trebuie semnate de prim-ministru și contrasemnate de miniștri, fiind publicate în Monitorul Oficial pentru a avea efect legal.

Sesizarea CCR de către Avocatul Poporului și implicările juridice

Renate Weber, Avocatul Poporului, a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională a României împotriva ordonanței adoptate de Guvernul Bolojan. Ea a subliniat că, pentru prima dată de la adoptarea Constituției din 1991, un guvern demis a emis o ordonanță, ceea ce reprezintă un precedent fără precedent.

Weber a avertizat că, după moțiunea de cenzură, Guvernul nu mai are atribuții constituționale de a promova ordonanțe de urgență sau proiecte de lege, ci doar cele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la formarea unui nou guvern. În acest context, Executivul a continuat să emită acte normative fără respectarea acestor limite legale.

Controverse și reacții legislative

Consiliul pentru constituționalitate din Senat va sesiza și el Curtea, pentru conflict juridic constituțional în cazul ordonanței 38, iar Comisia pentru constituționalitate a anunțat că va analiza și o altă ordonanță emisă de Guvernul Bolojan după demitere.

Incertitudinea juridică este accentuată de multiplele solicitări de validare sau invalidare a actelor normative ale guvernului interimar, iar aceste acțiuni ridică întrebări legate de respectarea rigorii procedurale și a cadrului constituțional în perioada de interimat guvernamental.

Guvernul Bolojan a continuat să adopte măsuri legislative chiar și după demitere, ceea ce a atras reacții din partea instituțiilor de control și a opiniei juridice.