Un studiu publicat în revista Nature și citat de El País relevă modul în care algoritmii TikTok pot influența în mod substanțial rezultatul alegerilor, prin recomandări de conținut politic. Cercetarea arată că platforma a sugerat utilizatorilor americani, cu precădere în perioada premergătoare alegerilor din 2024, mai mult conținut conservator și favorabil republican decât cel progresist sau democrat.
Descoperiri privind comportamentul algoritmului TikTok
Cercetătorii au creat 323 de conturi pe TikTok în trei state americane: New York, Texas și Georgia. Aceste conturi au fost configurate astfel încât să simuleze preferințe politice diferite, pentru a analiza modul în care algoritmul platformei recomandă conținutul în fluxul „For You”. În total, au fost analizate peste 280.000 de videoclipuri recomandate.
Rezultatele indică un dezechilibru clar: utilizatorii cu preferințe republicane au primit cu aproximativ 11,5% mai mult conținut favorabil taberei lor, comparativ cu alte tipuri de conținut. În cazul utilizatorilor cu preferințe democratice, expunerea la conținut anti-progresist sau favorabil partidei adverse a fost cu aproximativ 7,5% mai mare. Astfel, chiar și utilizatorii progresiști au fost expuși mai mult la conținut critic față de ideologia lor.
Autorii studiului au verificat dacă aceste diferențe pot fi atribuite doar popularității materialelor, precum numărul de aprecieri sau distribuiri. Concluzia a fost că modelele de control nu explică pe deplin dezechilibrul observat. Deși nu se poate afirma că TikTok a intervenit intenționat în favorul unui candidat, algoritmul a fost duplicitar și a favorizat în mod automat vizibilitatea conținutului conservator.
Impactul controversat al recomandărilor algoritmice
Studiul nu demonstrează că TikTok a decis în mod explicit rezultatul alegerilor, dar subliniază riscul ca platformele online să modifice mediul informațional al utilizatorilor. Deja, o expunere prelungită la conținut favorabil unui candidat sau împotriva adversarilor poate influența opinia publică.
Experții afirmă că, dacă un utilizator vede săptămâni de zile conținut favorabil unui anumit politician, acesta își poate forma o percepție distorsionată, fără să realizeze că este manipulat. În opinia cercetătorilor, aceasta este o problemă esențială, deoarece algoritmii optimizează fluxul de conținut pentru implicare, nu pentru diversitate sau imparțialitate.
TikTok susține că utilizatorii își pot modela feed-ul prin interacțiuni și că au instrumente pentru a controla conținutul primit. Însă, mecanismele interne ale algoritmului rămân opace, iar publicul nu poate vedea exact criteriile după care i se recomandă anumite videoclipuri.
Citind din experiența SUA către România
Cazul cercetării din SUA are implicații directe și pentru România. În perioada alegerilor prezidențiale din 2024, și în România s-a observat o creștere spectaculoasă a vizibilității candidatului Călin Georgescu pe TikTok, înainte ca scrutinul să fie anulat pe fondul suspiciunilor legate de manipulare a opiniei publice.
Există informații despre promovarea în masă a acestuia prin conturi false și milioane de like-uri favorabile, precum și despre strategii coordonate de influenceri pentru creșterea impactului. În mod diferit față de studiul american, în România s-a conturat opinia că manipularea s-ar produce mai ales prin rețele de conturi false și dezinformare coordonată, însă modul în care algoritmul distribuie conținut poate avea și un efect similar.
Dezvăluirile arată că influența algoritmilor asupra mediului online politic este mai greu de detectat. În timp ce manipularea prin rețele false poate fi identificată și sancționată, efectul unei distribuții automatizate și preferentiale a conținutului rămâne mai dificil de controlat.
Platformele digitale devin actori în schița politică
Studiul privind TikTok scoate în evidență un fapt: platformele digitale nu mai sunt spații neutre, ci agenți activi de influență în procesul electoral. Algoritmii decid ce conținut ajunge la public, când, cât de des și în ce direcție.
Implicația majoră este că rețelele sociale pot influența echilibrul politic fără ca utilizatorii să observe, chiar și când algoritmii funcționează după reguli automate. În state precum SUA, cercetările sugerează că utilizatorii interesați de politică au fost expuși preponderent la conținut favorabil taberei MAGA, ceea ce ridică întrebarea despre transparență în aceste mecanisme.
Pentru România, această situație devine critică în contextul alegerilor și al dezbaterilor despre dezinformare. Informațiile despre influența algoritmului asupra opiniei publice și despre modul în care se poate interveni pentru a preveni manipularea devin elemente esențiale pentru înțelegerea acestei noi realități digitale.
