Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă unor teste FKU pentru evaluarea capacității parentale, conform The Guardian.

Problema testelor FKU și reacții în Groenlanda

Femeia a declarat că i s-a spus că testul avea menirea să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat controverse și reacții negative în Groenlanda și alte state, fiind considerat un exemplu de discriminare etnică de către organizații pentru drepturile omului.

Decizia Curții Supreme din Danemarca

Vineri, Curtea Supremă a Vestului Danemarcei a decis că separarea copilului de mamă a încălcat drepturi fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale.

Instanța a concluzionat că testele psihometrice utilizate pentru a justifica separarea au fost depășite și inadecvate cultural pentru populația groenlandeză.

Gert Dyrn, avocatul Keirei Kronvold, a afirmat că decizia reprezintă o victorie importantă pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca.

El a adăugat că, odată cu această decizie și modificarea legislației, statul danez a recunoscut că practicile anterioare încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Interzicerea testelor FKU în 2025

În mai 2025, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză, sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale.

Decizia a fost luată după ani de critici privind caracterul discriminatoriu al acestor teste. Subiectul a atras atenția internațională, în contextul tensiunilor generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump referitoare la Groenlanda.

Chiar și după această modificare, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii.

Posibile implicații pentru alte familii groenlandeze

Decizia Curții Supreme nu duce automat la reunirea lui Kronvold cu fiica sa, dar creează un precedent juridic. Specialiștii în drept consideră că alte familii afectate ar putea cere anularea deciziilor similare luate după 1996, când Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.

Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.

Evaluarea curentă poate schimba soarta mai multor cazuri și poate obliga autoritățile daneze să revizuiască decizii anterioare legate de plasarea în plasament sau adopție a copiilor groenlandezi.

Decizia curentă a Curții Supreme din Danemarca reprezintă un moment crucial în modul de gestionare a cazurilor de separare a familiilor indigene, fiind considerată istoric pentru drepturile populațiilor vulnérabile din această regiune.