Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri alocarea de fonduri pentru proiecte de investiții în mai multe județe din România, în cadrul bugetului aprobat pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR). Anunțul a fost făcut cu ocazia sărbătorii de 1 Mai, în cadrul unui mesaj în care a combinat atmosfera festivă cu detalii despre proiectele de infrastructură hidrotehnică.

Investiții în infrastructură hidrotehnică în mai multe județe

Diana Buzoianu a precizat că, odată cu stabilirea bugetului, au fost aprobați finanțări pentru lucrări la baraje, poldere și diguri. Finanțările urmăresc consolidarea și extinderea infrastructurii hidrotehnice în diverse zone ale țării.

Proiecte specifice și sume alocate

Pe lista de investiții figurează mai multe proiecte, cu bugete estimative pentru anul 2026.

Unul dintre cele mai importante este acumularea Runcu, în Maramureș, pentru care sunt prevăzuți 5,3 milioane de lei. Acest proiect, început în 1985, asigură alimentarea cu apă a orașelor Baia Mare, Baia Sprie și Sighetul Marmației.

În Cluj-Napoca, amenajarea Someșul Mic va beneficia de 19,879 milioane de lei, pentru protecție față de peste 92.740 de locuitori, 1.785 case și Aeroportul Internațional Cluj.

În Maramureș, Valea Iadăra va fi gestionată cu un buget de 3 milioane de lei, pentru a scoate de sub risc 43 de gospodării din Mireșu Mare, unde drumul suprapune albia și devine insular în perioade de ploi medii.

În Bihor, în Valea Secătura, s-au alocat 8,648 milioane de lei, pentru a proteja 1.222 de locuitori din Peștiș și Aleșd, după inundațiile din 2020 care au distrus vechile apărări de inundații.

Proiectul de protecție a zonei în Valea Călata (Cluj) va beneficia de 20 milioane de lei, pentru a asigura infrastructura de apă pentru 10.166 de persoane din șapte localități, după viiturile severe din 2020.

Harghita va primi 22,608 milioane de lei pentru amenajarea zonei Corund Praid, o prioritate zero pentru anul 2026, pentru protejarea a peste 6.500 de locuitori și a Salinei Praid.

În Alba, vor fi realizate lucrări de regularizare la Aiudel, cu un buget de 3,647 milioane de lei, destinată să protejeze aproape 29.000 de locuitori, după inundațiile din 2020, precum și Valea Bucerdea, cu 3,663 milioane de lei, pentru o comunitate de 1.200 de persoane și infrastructură locală.

Județul Timiș va beneficia de peste 17 milioane de lei pentru acumularea Surduc, precum și pentru pârâul Nădrag, pentru care s-au alocat 10,312 milioane de lei, cu scopul de a proteja 3.000 de locuitori.

Corpul de investiții include și proiecte în alte județe, ca de exemplu: după alunecări de teren și viituri, în Vâlcea și Hunedoara, precum și în zone cu importanță strategică, precum Barajul Șuta și Barajul Roșu.

În sud-est, în Dolj și în județul Gorj, vor fi realizate lucrări pentru protejarea zonelor locuite și a infrastructurii, cu bugete de 5 și 15 milioane de lei, respectiv.

Lucrări cu impact strategic și național

Printre obiectivele prioritize, se află și protejarea rezervorului de apă Surduc, considerat prioritate pentru gestionarea siguranței pe termen lung.

Proiecte importante, precum acțiunile în zona Râu Trotuș, pentru care s-au alocat circa 30 milioane de lei, asigură apărare pentru mai multe localități între Ghimeș și Urechești, inclusiv orașele Onești și Târgu Ocna.

Un alt proiect de referință prevăzut pentru anul 2026 este reabilitarea acumulării Pârcovaci, pentru apărarea orașului Hârlău, în Iași, cu o finanțare de 13 milioane de lei.

Proiectele includ și zone cu patrimoniu cultural, ca în cazul protecției pentru Mănăstirea Sucevița, inclusă în patrimoniul UNESCO, pentru care s-au alocat 4,5 milioane de lei, și pentru monumente naturale, precum Lacul Roșu, cu 10 milioane de lei, proiect ex-PNRR.

Rezultat și perspective

Ministrul Buzoianu a subliniat că aceste investiții sunt rezultatul unui efort susținut, prin care se urmărește crearea unui sistem de apărare împotriva inundațiilor și asigurarea resurselor de apă pentru localități.

Ea a menționat că munca depusă de echipa sa are ca scop salvarea de vieți și protejarea infrastructurii critice, ca un răspuns la nevoile de adaptare la schimbările climatice.