Romania pierde aproximativ 459 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza neîndeplinirii anumitor jaloane. This sum reprezintă o consecință a întârzierii și eșecului în implementarea reformelor stabilite în program.

Contextul pierderilor financiare și stadiul reformelor

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, banii pierduți sunt rezultatul încheierii cererii de plată și a deteriorării credibilității în implementarea reformelor din PNRR. El afirmă că guvernul a avut din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 pentru a face modificări și negocia cu Comisia Europeană, însă rezultatele nu s-au materializat.

Negrescu susține că România a avut posibilitatea să negocieze și a avut resurse suficiente pentru reforme cu impact real, precum scoaterea pragului impus la pensii, însă aceste oportunități nu au fost valorificate. El afirmă că această pierdere survine după ce România a renunțat la miliarde de euro din fondurile europene, fiind disponibile sub forma unor împrumuturi la dobânzi reduse.

Critici la adresa modului de gestionare

Politicianul afirmă că actualele probleme sunt rezultatul unei construcții rapide și insuficiente a PNRR, fără o legătură clară cu capacitatea administrativă a României. El critică modul în care reformele au fost abordate, spunând că nu a fost suficientă asumare politică și că discuțiile au fost excesiv de politizate.

Negrescu subliniază că, în ultimele luni, guvernul a încercat să repare greșelile făcute prin reforme rapide și superficiale, doar pentru a îndeplini formalitățile și a evita pierderea fondurilor. El califică această metodă drept greșită, argumentând că reformele trebuie făcute cu responsabilitate și în condiții de legalitate.

Impactul asupra credibilității și fiabilității

El menționează că aceste situații au afectat credibilitatea României și au întârziat investițiile. În cadrul coaliției pro-europene, s-a creat un mandat pentru salvarea fondurilor, însă rezultatele actualei guvernări arată un eșec în gestionare.

Negrescu atrage atenția că cele mai bune rezultate ar putea fi obținute cu un management mai eficient și mai implicat, însă timpul și circumstanțele au fost insuficiente pentru corectarea completă a problemelor.

Posibilitatea de recuperare a fondurilor

Vicepreședintele Parlamentului European indică faptul că România poate economisi o parte din banii necheltuiți folosind mecanismele permise de Comisia Europeană. Prin rapoarte și demersuri legislative, țara poate transfera sumele rămase în noi instrumente financiare pentru finanțarea proiectelor începute sau pentru proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul limită din august 2026.

Negrescu afirmă că, deși reformele sunt esențiale, trebuie să fie bine gândite, adaptate condițiilor reale și implementate cu responsabilitate pentru a evita pierderile și pentru a susține creșterea economică.

Recomandări și perspective

Politicianul recomandă ca România să fie fermă în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, opunându-se condiționării fondurilor europene de reforme prost planificate și fără o flexibilitate adecvată. El subliniază că mesajele transmise de Guvern pe această temă nu au fost suficiente pentru a convinge partenerii europeni.

În final, Negrescu consideră că reformele trebuie făcute cu grijă și în condiții de legalitate, pentru a aduce beneficii reale și pentru a evita pierderile financiare și diminuarea credibilității.

**Suma pierdută, situația reformelor și oportunitatea de recuperare** rămân cele mai importante aspecte în actuala situație a fondurilor europene pentru România.