**România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR, anunț făcut de ministrul Pîslaru în 1 Mai**

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat pe Facebook, de 1 Mai, că România pierde o tranșă de aproape 500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), consolidând pierderile totale de peste 7 miliarde de euro, deja înregistrate de anul trecut. Pîslaru a precizat că suma pierdută se datorează reformelor întârziate sau incomplete, precum și unor probleme în gestionarea cererilor de plată.

### Pierdere definitvă și „victorie” în condițiile suspendării sumelor

Potrivit declarațiilor ministrului, România a pierdut definitiv 460 de milioane de euro din PNRR din cauza neîndeplinirii obligațiilor restante încă din 2023. În același timp, Pîslaru a considerat ca o reușită faptul că nu a fost tăiată întreaga sumă de 350 milioane de euro suspendată anterior, ci doar o parte (458,7 milioane euro). El a atribuit aceste pierderi unor reforme și evaluări desfășurate tardiv sau insuficient.

### Cauzele pierderilor: numiri politice și management defectuos

Avocatul Toni Neacșu a comentat situația, afirmând că pierderile majore, aproape jumătate de miliard de euro, se datorează numirilor politice în companiile de stat și gestionării deficitare a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). El susține că aceste sume sunt legate în principal de numiri clientelare în companiile de energie și transporturi.

### Situația cererii de finanțare nr. 4, de 2,6 miliarde de euro

Neacșu a abordat și cererea de finanțare nr. 4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru a anunțat, în februarie, că a fost depusă la Comisia Europeană. Până în prezent, nu există un răspuns oficial din partea Comisiei Europene, iar avocatul consideră că cel mai probabil această cerere va fi refuzată. El face referire la posibilitatea ca răspunsul să fi fost primit, dar să fie ținut secret înaintea unei moțiuni de cenzură.

### Detalii despre jaloane și reforme

De la preluarea mandatului în iunie 2025, ministrul Pîslaru a afirmat că a utilizat toate pârghiile pentru a recupera fondurile suspendate, inclusiv negocieri și dialog cu instituțiile europene. Sumele recuperate au însumat 350,7 milioane euro din cele inițial suspendate, în special datorită reformei pensiilor speciale, unde România a recuperat 166 milioane euro din cele 231 million euro suspendate.

Pentru reformele legate de guvernanța companiilor de stat, suma recuperată este de 132 milioane euro, intervenție sprijinită de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu. În cazul companiilor energetice, precum Hidroelectrica, Romgaz, și Nuclearelectrica, România a pierdut 180 milioane euro din cauza numirilor politice și procedurilor neclare, dar a reușit să recupereze doar 48 milioane euro.

Pentru companiile de stat din transporturi, precum CNAIR, CFR și Metrorex, pierderea este de 15,4 milioane euro, din care s-a recuperat 4,5 milioane euro. În aceste domenii, autoritățile nu au reușit să convingă Comisia Europeană de conformitatea proceselor de numire și guvernanță, ceea ce a condus la suspendarea fondurilor.

### Vinovați și responsabilități

Pîslaru a atribuit mare parte a problemei politicianilor care au amânat sau blocat reformele pentru a-și păstra privilegiile și pentru a numi pe cei apropiați în conducerea companiilor de stat. El i-a criticat pe cei care au considerat bugetul statului drept o oportunitate de îmbogățire personală și au folosit moțiuni de cenzură pentru a împiedica modernizarea țării.

Ministrul a afirmat că populația suportă costurile acestor pierderi, caracterizându-i pe politicienii vinovați ca fiind responsabili de blocarea reformelor și de întreținerea corupției.

### Concluzie

În analiza declarațiilor sale, Pîslaru a subliniat că reforme unde s-a manifestat voință politică au permis recuperarea unor fonduri, iar acolo unde s-au amânat sau nu s-au implementat reforme, sumele au fost pierdute. El a criticat modul în care politicienii au gestionat conducerea companiilor de stat și a acuzat folosirea fondurilor europene ca instrument politic, recomandând o schimbare în modul în care sunt numiți și controlați conducătorii acestor entități.

În prezent, situația indică faptul că viitorul fondurilor europene depinde de voința politică de a implementa reforme esențiale pentru a evita noi pierderi.