LOCAL

Mihai Daraban: România ocupă ultimul loc în UE la inovare și cercetare

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a avertizat asupra vulnerabilităților structurale ale economiei românești, chiar dacă indicii indicatori par să înregistreze creșteri la nivel național. În cadrul unei emisiuni TV,...

25 aprilie 2026 2 luni în urmă de Preda Ioana

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a avertizat asupra vulnerabilităților structurale ale economiei românești, chiar dacă indicii indicatori par să înregistreze creșteri la nivel național. În cadrul unei emisiuni TV, Daraban a oferit o analiză critică asupra situației economice și a perspectivelor viitoare ale țării, subliniind atât realizările, cât și problemele rămase nesoluționate.

Starea economică a României și cifrele recente

Mihai Daraban a precizat că, pentru a avea o imagine actualizată despre mediul de afaceri, trebuie luate în calcul cifrele definitive ale anului anterior, încă în plină etapă de verificare și raportare. În anul 2024, cifrele oficiale indică o cifră de afaceri de aproximativ 528 de miliarde de euro, în cazul a 917.881 de companii care au depus bilanțurile la ANAF până la 31 mai. În plus, în anul trecut, nr. firmelor a crescut cu aproape 50.000, iar cifra de afaceri a avut o creștere de 37 de miliarde de euro față de 2023.

Daraban subliniază că aceste cifre indică un an economic bun, însă nu trebuie omit factori care pot influența evoluția, precum pericolele fiind consecințele unor vulnerabilități structurale ale economiei.

Context geopolitic și impactul asupra economiei

Președintele CCIR a făcut referire la contextul geopolitic actual, afirmând că războiul din Ucraina a devenit o influență deloc favorabilă pentru situația economică a României. În comparație cu războiul din Golf, conflictul din Ucraina nu a avut un impact negativ atât de intens asupra economiei naționale până în prezent, dar noile probleme externe adaugă presiune.

PUBLICITATE

El a amintit că războiul și-a oglit impactul și asupra fluxului de mărfuri și comerțului, menționând că țara a avut, deși criticabil, o anumită oportunitate în cazul fluxului de mărfuri traversat spre Ucraina. Daraban a remarcat că ajutorul acordat Ucrainei – inclusiv livralor de arme și echipamente – a avut drept scop menținerea conflictului departe de teritoriul național, fiind motivată de strategii de partajare a riscurilor geopolitice.

Războiul și imaginea Rusiei pe plan internațional

Mihai Daraban a subliniat consecințele negative ale războiului rus în Ucraina asupra Rusiei pe scene internaționale. El a afirmat că Rusia a fost complet descalificată ca imagine și ca partener de încredere pe piața de armament, fiind evitată de alte state în privința achizițiilor de tehnologie militară rusească.

„Este greu acum să te gândești să mai cumpere cineva armament rus, dacă nu din motive de lipsă de alternative,” a explicat Daraban. El a enumerat alte țări, precum Franța, Coreea de Sud, Germania și Suedia, care și-au diversificat sursele de armament, renunțând progresiv la tehnologia rusă. România nu face excepție la această tendință, fiind evidențiată lipsa de tehnologii și de infrastructură pentru cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

Investițiile în inovare și cercetare

O problemă majoră semnalată de Daraban este nivelul scăzut al inovației în România comparativ cu alte țări. El a citat exemplul Chinei, care, deși nu are un istoric bogat în invenții, excelează în inovare, fiind principalul motor pentru creșterea economică. El a menționat că în China, numărul premiilor Nobel este de opt, în timp ce în Statele Unite sunt 423, iar în România se înregistrează circa 3-4 premii Nobel pentru țară, ceea ce indică o poziție slabă în materie de cercetare și inovare.

„Noi nu avem branduri cu valoare adăugată mare, iar lipsa inovării duce la stagnare. Trebuie să schimbăm direcția dacă vrem să progresăm,” a afirmat Daraban. El a evidențiat că statul român trebuie să investească mult mai mult în cercetare și dezvoltare pentru a nu rămâne în urmă.

Concluzii și perspectivele viitoare

Președintele CCIR a atras atenția asupra faptului că, deși țara înregistrează indicatori pozitivi la suprafață, vulnerabilitățile structurale, în special în domeniul tehnologic și al cercetării, pot împiedica dezvoltarea sustenabilă a economiei. În plus, impactul războiului din Ucraina, precum și tendințele internaționale de reorientare în domeniul armamentului, subliniază importanța investițiilor în inovare și diversificare.

Mihai Daraban a concluzionat că țara trebuie să se adapteze și să depășească aceste obstacole pentru a asigura o creștere pe termen lung, corelată cu dezvoltarea tehnologică și cercetarea științifică.

PUBLICITATE

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *