România a înregistrat în 2022 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Eurostat. Acesta a fost de 7,9% din PIB, depășind cu un procent anticipările guvernului și plasând țara pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor fiscale din UE pentru cel de-al doilea an consecutiv.

Contextul fiscal al României în 2022

Deficitul calculat după metodologia ESA a declanșat cea mai accentuată îngrijorare în rândul statelor membre. Guvernul estimase anterior un deficit de 7,8%, dar datele Eurostat au confirmat o depășire ușoară, reflectată în cifrele oficiale. România se află în compania unor state cu situații fiscale dificil de gestionat, fiind depășită doar de alte câteva țări.

Clasamentul dezechilibrelor bugetare în UE

Pe lângă România, alte state înregistrează deficituri semnificative. Polonia se situează la -7,3%, Belgia la -5,2%, iar Franța la -5,1%. Media europeană a înregistrat un deficit de 3%. În contraste, țări precum Cipru (+3,4%), Danemarca (+2,9%), Irlanda (+1,8%), Grecia (+1,7%) și Portugalia (+0,7%) au raportat excedente bugetare.

Datoria publică a României

Datoria publică a României a crescut la 59,3% din PIB în 2022, față de 54,8% în 2021. Alte state cu datorii reduse în raport cu PIB-ul includ Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%). În același timp, Grecia are o datorie publică de peste 146%, Italia 137% și Franța 115,6%.

Cheltuielile și veniturile bugetare

Cheltuielile publice ale României au reprezentat 43,3% din PIB în 2025, în timp ce veniturile bugetare au fost de 35,4%. În UE, media pentru acea perioadă era de 49,8% pentru cheltuieli și 46,9% pentru venituri. Deși datoria națională nu depășește pragul de 60% din PIB, continuă nevoie de împrumuturi și plăți mari de dobânzi pentru acoperirea deficitului.

Impactul măsurilor fiscale din 2025

Ilie Bolojan a preluat mandatul de premier pe 23 iunie 2025. Guvernul a intervenit prin creșteri de taxe și reducere a cheltuielilor, în încercarea de a stabiliza bugetul. Cu toate acestea, deficitul a scăzut, dar nu a fost atinsă o stabilizare completă a finanțelor publice.

Evaluarea situației economice

Cifrele oficiale arată că indicatorii economici s-au deteriorat în mai puțin de un an sub mandatul actual, fiind considerate de specialiști drept cele mai grave de după Revoluție. Creșterea economică, inflația și șomajul au înregistrat evoluții negative față de situația de dinainte, fiind considerate efecte ale măsurilor fiscale și gestionării bugetare.

Eurostat plasează România pe primul loc în UE pentru deficit, iar datoria publică a crescut, dar rămâne sub 60% din PIB. Costurile reducerii deficitului au fost marcante, antrenând măsuri de austeritate și creșteri fiscale.