OUG-urile privind resursele minerale și protecția mediului din România au fiind criticate de 60 de organizații neguvernamentale, care solicită Comisiei Europene deschiderea unei proceduri de pre-infringement. ONG-urile avertizează că proiectul de lege L143/2026 permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor private și elimină proceduri esențiale de mediu, ceea ce contravine legislației europene și Constituției României.

Controversele legii și solicitarea UE

Organizațiile de mediu afirmă că noua lege le dă drept de preempțiune companiilor miniere asupra terenurilor, putând declanșa exproprieri în cazul refuzului proprietarilor. Aceste măsuri pot limita controlul judecătoresc și participarea publicului, consolidând deciziile la nivel central.

Petentele susțin că Legea L143/2026 încalcă Art. 44(3) din Constituția României, care interzice exproprierea în interes privat, precum și Art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE și jurisprudența CEDO. Prin urmare, cer deschiderea unui EU Pilot, proces în care Comisia verifică conformitatea legislației naționale cu dreptul european, pentru analizarea proiectului.

Pentru organizații, legea riscă să deschidă drumul pentru exproprieri pentru proiecte comerciale și să reducă protecția mediului. Accesul publicului la decizie și controlul judiciar ar fi astfel restrânse, ceea ce nu este în concordanță cu standardele europene.

Analiza expertului în securitate energetică

Cosmin Păcuraru, expert în geopolitică și securitate energetică, afirmă că această inițiativă face parte din încercări sistematice de sabotare a sistemului energetic național. El susține că ONG-urile sunt finanțate de entități cu interes în blocarea proiectelor energetice esențiale pentru România.

El menționează că ONG-urile s-au opus unor proiecte hidroenergetice necesare, invocând argumente ecologice. Păcuraru consideră însă că aceste proiecte sunt utile, deoarece energia hidro reprezintă o sursă ieftină pentru acoperirea vârfurilor de consum.

Expertul critică lipsa de verificare a provenienței fondurilor ONG-urilor și semnalează prezența unor companii “sub steag fals” care influențează legislația și deciziile energetice. El amintește de problemele legate de întârzierea multianuală a proiectului Neptun Deep și de blocarea diverselor investiții în sectorul energetic.

Resursele rare, o prioritate strategică a României

Păcuraru atrage atenția asupra faptului că România deține minereuri rare, fiind una dintre puținele țări din UE care dispune de aceste resurse critice. Pentru el, exploatarea lor ar fi esențială pentru evitarea dependenței de importuri din China, dominantă pe piața mondială în domeniu.

El subliniază că Europa a trecut de la monopolul gazelor rusești la cel al materialelor critice din China. Precizează că peste 90% din panourile fotovoltaice și peste 50% din instalațiile eoliene sunt produse în China, iar acestea includ tehnologii automate și stocare de date în clowd-uri chinezești.

În cazul unei blocări a resurselor minerale din România, expertul avertizează că UE s-ar confrunta cu o criză energetică și economică globală, similara celor din trecut, alimentată de monopolul chinez pe aceste materii.

Pericolul dependenței de China și riscul blackout-ului

Păcuraru avertizează că, în lipsa resurselor critice, Europa și România ar fi vulnerabile la defecțiuni sau la comenzi externalizate din China. El exemplifică cu riscul unor sisteme energetice din Spania și Portugalia, care au avut căderi din cauza desincronizării frecvenței parcurilor fotovoltaice.

El argumentează că UE trebuie să își dezvolte propriile tehnologii și Capacități de producție a energiei, însă lipsa resurselor de metale și pământuri rare împiedică acest lucru. Aceasta ar menține dependența de China, ceea ce ar putea duce la blackout-uri în cazul unor perturbări tehnologice.

Necesarul exploatării resurselor din România

Specialistul afirmă că România are un avantaj important prin deținerea unor resurse critice și trebuie să le valorifice. El sugerează că exploatarea, fie de companii românești, fie străine, ar aduce venituri semnificative și ar stimula dezvoltarea industrială.

El vede în această exploatare o oportunitate pentru dezvoltarea de fabrici de prelucrări a minereurilor, crearea de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor la bugetul de stat, cu respectarea legislației de mediu.

În context, expertul remarcă că orice dezvoltare industrială în domeniu trebuie să fie în acord cu normele de mediu și să asigure beneficii economice durabile pentru România.