**Guvernul Bolojan discuta vânzarea unor companii strategice ale statului român**
Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să pună în vânzare mai multe companii de stat considerate extrem de profitabile și strategice, motivând această decizie prin necesitatea restructurării economică. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a menționat lista de companii vizate pentru privatizare, incluzând Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, CEC Bank, Portul Constanța, Imprimeria Națională, Loteria Română, Salrom, Cuprumin, Romarm și Compania Națională Aeroporturi București.
### Lista companiilor planificate pentru vânzare
Gheorghiu a indicat peste douăzeci de unități din portofoliul statului român, cele mai profitabile, fiind păstrate principalele interese strategice ale națiunii.
Printre acestea, Hidroelectrica se remarcă ca cel mai profitabil sector, cu o marjă de profit de 47% în 2024 și o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei. În termeni absoluți, compania a obținut un profit de circa 4,7 miliarde de lei, adică de șase ori mai mult decât OMV Petrom, care a avut în 2024 un profit de 697 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 24,8 miliarde de lei.
Nuclearelectrica a raportat în 2024 un profit de 1,9 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 5,1 miliarde. Marja de profit a acesteia este de 37%, comparativ cu 2,8% pentru OMV Petrom.
Salrom, companie ce exploatează grafit, intenționează să investească circa 450 milioane de euro pentru extragerea anuală de 20.000 de tone de grafit, cu posibilitatea de a ajunge la 40.000 de tone. Prețul grafenului, derivat din grafit, poate atinge 200.000 euro pe tonă, ceea ce ar putea aduce companiei venituri de 2 miliarde de euro anual.
Restul companiilor, precum Portul Constanța, Romarm, Imprimeria Națională, CEC Bank și altele, sunt evaluate net inferior față de valorile de piață estimate pentru ele, conform specialiștilor, ceea ce ridică semne de întrebare legate de corectitudinea evaluărilor.
### Disputele privind evaluarea companiilor
Analiza valorilor de piață pentru aceste companii relevă discrpannențe considerabile. De exemplu, Nuclearelectrica este evaluată la circa 19,85 miliarde de lei (sub 4 miliarde de euro), deși construcția a două reactoare noi în cadrul centralei de la Cernavodă ar necesita cel puțin 7 miliarde de euro.
Portul Constanța are o evaluare oficială de 1,45 miliarde de lei, în timp ce estimările strategice indică o valoare de 2,5 – 3 miliarde de euro, având în vedere importanța sa strategică pentru România și NATO.
Salrom, cu o investiție de 450 milioane de euro în exploatarea grafitului și alte resurse, are o valoare de piață estimată la doar 120 milioane de euro, dacă se va realiza vânzarea pe bursă. Acest diferențial subliniază lipsa de corectitudine în evaluare.
### Impactul asupra proprietății de stat
Unele companii, precum Romgaz și Transgaz, se află la un an distanță de exploatarea resurselor de gaz în perimetrul Neptun Deep, moment în care valoarea lor de piață va crește considerabil. Vânzarea înainte de această etapă ar putea însemna pentru stat pierderi financiare de proporții, în condițiile în care vânzările provin din acțiuni ale acestor companii.
Stonele de luat în seamă din aceste liste de privatizare indică un potențial de pierdere pentru bugetul de stat, iar valorile de evalare par a fi extrem de subestimate în contextul oportunităților reale ale acestor companii.
### Contextul politic și economic în discuție
Anunțul despre intenția de privatizare a fost făcut într-un moment în care se discuta despre decizii de restructurare economică. Opțiunile vădit favorabile pentru vânzarea acestor active au ridicat întrebări cu privire la corectitudinea și transparența procesului.
Unele voci critice consideră aceste planuri drept un act de „banditism”, în condițiile în care evaluările companiilor nu reflectă valoarea reală. În plus, evaluările pentru companiile de stat nu par să țină cont de potențialul lor de dezvoltare, mai ales în domenii strategice.
### Implicațiile pentru cetățeni și pentru stat
Deciziile de privatizare pot conduce la pierderi semnificative pentru bugetul public, în condițiile în care se exprimă intenția de a vinde părți din companii valoroase la prețuri sub evaluate.
În contextul în care unele companii, precum Salrom, pot genera venituri imense din exploatarea resurselor, dar sunt evaluate la începutul procesului la sume infime, se pune întrebarea asupra corectitudinii și transparenței acestor operațiuni.
–
Aceste planuri ridică semne de întrebare legate de gestionarea operatorilor de resurse strategice, precum și de dimensionarea și evaluarea corespunzătoare a acestor companii pentru a evita pierderi de miliarde pentru statul român.
