România a fost retrogradată în indexul democrației publicat de The Economist pentru 2024, trecând de la statutul de „democrație defectuoasă” în 2023 la cel de „regim hibrid”. Aceasta reprezintă o escaladare spre regimuri autoritare, fiind prima dată când țara noastră se află în această categorie după mai mult de un deceniu de evoluție.

Contextul global și evoluția României

Indexul Democrației, inițiat în 2006, analizează 60 de criterii susținute în 5 categorii pentru 167 de țări, împărțite în patru niveluri: democrații complete, democrații defectuoase, regimuri hibride și autoritarism. În 2024, doar 25 de națiuni sunt considerate democrații complete, în timp ce 46 sunt în categoria democrațiilor defectuoase. Majoritatea globală, 96 de state, se află în regimuri hibride sau autoritare. La extrem, Afganistan deține cel mai scăzut rating (0,25), iar Norvegia cel mai ridicat (9,81). România, cu un scor de 5,99, se poziționează pe locul 72, fiind primul stat din UE care a ieșit din zona democrațiilor și a ajuns în categoria regimurilor hibride.

Căderea României și cauze

De la aderarea la index, în 2006, România a înregistrat o scădere constantă a scorului, de la 7,06 la 5,99 în 2024. În 2023, ratingul era de 6,45, deci s-a înregistrat o scădere de peste 0,4 puncte într-un an. La categoria „Proces electoral și pluralism”, scorul românesc a coborât de la 9,17 în 2023 la 8,25 în 2024. Principalul factor de vulnerabilitate a fost anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, ce a impactat negativ procesul electoral și pluralismul. În categoria „Funcționarea guvernului”, scorul a scăzut de la 6,43 la 5,36, din cauza degradării mecanismelor de verificare și echilibru și a ignorării procedurilor legale de validare a alegerilor. În ceea ce privește „Libertățile civile”, România a pierdut din scor, de la 7,35 la 7,06.

Evoluțiile și datele din raportul 2024

Raportul indică faptul că anularea alegerilor și evenimentele ulterioare din 2024 au deteriorat în mod semnificativ procesul electoral și respectarea libertăților civile. În plus, analiza internațională arată o tendință de deteriorare a climatului democratic și în alte țări, culminând cu un procent de 54,9% din populația lumii trăind în state cu regimuri autoritare, dictaturi sau regimuri hibride.

Imagini și poziții comparative

Norvegia deține cel mai înalt scor (9,81), fiind urmată de alte democrații complete, în timp ce Afganistan se află pe ultimul loc (0,25). România a coborât de la un loc în zona democrațiilor și s-a plasat pe poziția 72 pentru 2024. La nivel european, Ungaria, catalogată ca fiind „iliberală”, are un scor de 6,51 și se poziționează pe locul 54, peste Croația și Bulgaria din UE.

Perspectiva viitoare și avertismentele din raport

Raportul pentru 2024 avertizează asupra unui posibil declin suplimentar în 2025, mai ales dacă angajamentele de reformă și respectarea procesului electoral nu vor fi respectate. Prognoza indică o scădere estimată la 5,54, reflectând degradarea continuă a democrației.

Impactul evenimentelor recente din 2025

Alegerile prezidențiale din 2025 au fost marcate de manifestări asociate unor regimuri autoritare: interdicția participării a unor candidați fără condamnări incompatibile și concentrarea arcului guvernamental într-un singur candidat. De asemenea, s-au înregistrat măsuri precum cenzura rețelelor sociale și modificări ale regulilor electorale, sub umbrela noii legislații DSA.

Evaluare independentă și propuneri

Potrivit unui instrument de calcul online, România are un scor actualizat de 5,99, iar evaluatorii indică o tendință de scădere. Aceștia consideră că infiltrarea „statului paralel” și lipsa de transparență în anumite aspecte ale activității autorităților afectează grav funcționarea democratică.

Concluzii și așteptări

Actuala situație sugerează o deteriorare a climatului democratic, cu perspective negative pentru următorii ani dacă nu se vor lua măsuri concrete. Evoluțiile din ultimul an și evenimentele recente din 2025 indică un proces de alunecare spre regimuri autoritare, fără o reevaluare notabilă în plan politic sau legislativ.