Ministerul Apărării din România are în vedere dezvoltarea unui proiect comun cu Ucraina pentru producția de drone, estimând că acesta poate fi finalizat în aproximativ șase luni. Decizia a fost anunțată de ministrul Radu Miruță, care a precizat că în cursul săptămânii trecute au avut loc discuții tehnice cu 15 firme ucrainene, în vederea identificării caracteristicilor tehnice ale dronelor pe care aceste companii le pot produce în parteneriat cu România.
Proiectul și condițiile de finanțare
Proiectul are ca obiectiv co-producția de drone, cu o condiție suplimentară impusă de Comisia Europeană, care prevede alocarea a 200 milioane de euro dacă România va realiza această colaborare cu un partener ucrainean. În prezent, partea română analizează tehnologia dronelor ucrainene și discută despre licențierea acestor tehnologii în România.
Discuții și parteneriate tehnice
Guvernul român a început dialogue tehnic cu Ministerul Apărării din Ucraina pentru a obține licențe pentru entitățile private care urmează să producă drone în România. La recentul schimb de informații, reprezentanți ai industriei ucrainene au prezentat caracteristicile dronelor pe care le pot fabrica, iar autoritățile române și-au exprimat interesul pentru aceste tehnologie. Nu sunt definite, deocamdată, companiile românești implicate în producție, responsabilitatea economică nefiind în atribuția Ministerului Apărării.
Informații despre utilizarea și actualizarea tehnologiei
Ministrul Radu Miruță a afirmat că, pentru a menține avantajul competitiv, tehnologia dronelor trebuie actualizată continuu. În opinia sa, dronele dezvoltate astăzi vor putea fi folosite pentru activități simple peste șase luni dacă tehnologia avansează rapid. El a subliniat că, pentru ca proiectul să fie sustenabil, ar trebui să se construiască o fabrică în România, dotată cu capacitatea de actualizare permanentă și să existe echipe locale specializate pentru această tehnologie de ultimă generație.
Aspecte financiare și de securitate
Miruță a precizat că pentru a beneficia de finanțarea din fondurile SAFE, fabricile românești trebuie să producă drone în țară. El a explicat că enunțurile din spațiul public referitoare la implicarea firmelor românești nu sunt încă în atribuția Ministerului Apărării, cel din urmă având rolul de a evalua și înțelege caracteristicile tehnice ale dronelor ucrainene.
Importanța utilizării informațiilor și a securității
Miruță a subliniat că viziunea sa include implicarea mai mare a armatei române în procesul de dezvoltare a dronelor, pentru a putea beneficia de informațiile exclusive din sistemul Ministerului Apărării, cum ar fi datele provenite de la radare, tancuri sau avioanele F-16. El a menționat că aceste informații trebuie folosite într-un mod securizat, pentru a sprijini decizii rapide în caz de necesitate.
Estimări de timp și provocări tehnologice
Ministrul a estimat că realizarea proiectului poate dura circa șase luni, menționând că partea software poate fi dezvoltată mai rapid. Negocierile privind parametrii comerciali pot influența termenul final, însă tehnologia de ultimă oră necesită actualizări constante.
Aspecte despre producție locală și avantajele tehnologice
Radu Miruță a afirmat că posibilitatea de a avea o fabrică de drone în România este condiția esențială pentru utilizarea fondurilor SAFE. El a explicat că dronele de înaltă tehnologie devin rapid perisabile, iar pentru a evita această problemă, în fabrică trebuie implementată o cultură a actualizării continue a tehnologiei și a formării echipelor locale. În plus, această abordare i-ar permite României să beneficieze de experiența și capacitățile industriei ucrainene în domeniu.
Context economic și de securitate
Ministrul Apărării a subliniat că, pentru ca fabrica să fie eficientă, trebuie să funcționeze permanent și să fie în permanență actualizată cu ultimele tehnologii. În același timp, a menționat că responsabilitatea economică pentru selectarea firmelor românești este în afara domeniului de competență al Ministerului Apărării.
Proiectul româno-ucrainean pentru producția de drone se află în stadiu avansat de discuții, cu un termen estimativ de finalizare de șase luni, și implică colaborarea între guverne și industria de apărare pentru dezvoltarea unor tehnologii de ultimă oră în domeniu.
