Un expert în inginerie structurală a explicat, într-un interviu recent, de ce clădirile din Turcia au fost mai vulnerabile în urma cutremurelor recente și a evidențiat similitudini cu unele construcții din România, considerate de asemenea expuse riscului seismic din cauza modului în care sunt construite.

Factori ce influențează vulnerabilitatea clădirilor în cutremure

Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE), a explicat că majoritatea blocurilor din Turcia afectate au „parter flexibil”. Facilitatea acestora de a găzdui magazine sau zone de socializare la parter impune utilizarea pereților și stâlpilor mai numeroși și mai subțiri, ceea ce le face mai vulnerabile la deformări indusese de cutremur.

Clădirile cu parter flexibil permit spații fără pereți de susținere, fiind adaptate pentru funcțiuni comerciale sau socializare. Această configurație, însă, le face mai sensibile la deformări în cazul unui seism, deoarece stâlpii și pereții de la parter suportă cea mai mare parte a încărcăturii și a forțelor.

Similarități cu construcțiile din România

Inginerul a menționat că și în România există astfel de blocuri cu parter flexibil. Acestea sunt în mare parte construcții vechi, realizate începând cu anii ’70, și au același tip de vulnerabilitate. Ele se află mai ales pe bulevarde, unde magazinele la parter sunt frecvente, având același sistem structural compatibil cu modelul turcesc.

Vulnerabilitatea structurală a acestor clădiri

Matei Sumbasacu a subliniat că aceste clădiri posedă un handicap inerent. Parterul flexibil face ca forțele generate de cutremur să fie preluate mai ales de structura de la nivelul parterului. În cazul unui cutremur, zonele la nivelul parterului se deformează, iar stâlpii cedează mai ușor.

Există posibilitatea de a contracara acest dezavantaj prin proiectare și detaliere adecvată, adică întărirea elementelor structurale, în special în zona parterului, prin turnarea de armatură mai consistentă și alte măsuri tehnice.

Pericolul unui eventual cutremur major

Sumbasacu a precizat că, potrivit unui raport DSU din 2018, citat de el, au fost estimări de până la 6.000 de victime în cazul unui cutremur de amploare. El a afirmat că această cifră ar putea fi, însă, optimistă, în condițiile în care impactul depinde de momentul producerii seismului.

El a adăugat că un cutremur major, dacă se produce seara sau în timpul orelor de muncă, poate avea consecințe diferite, în funcție de timpul zilei și de locul în care se află oamenii în momentul seismului.

Aspecte suplimentare privind riscul seismic

Specialistul a afirmat că vulnerabilitatea acestor construcții, adesea vechi, face necesară reabilitarea și consolidarea lor pentru reducerea riscului. Totodată, remarcă faptul că un număr mare din clădirile din România posedă aceste elemente slab robuste în zona parterului, ceea ce amplifică pericolul în cazul unui seism major.

Durata și calitatea lucrărilor de detaliere structurală sunt decisive pentru creșterea rezistenței clădirilor. În cazul unor intervenții corespunzătoare, se pot spori considerabil șansele ca aceste structuri să reziste unui seism de magnitudine mare.

Informația centrală rămâne aceea că vulnerabilitatea clădirilor cu parter flexibil este o problemă recunoscută atât în Turcia, cât și în Romania, iar reducerea riscului necesită intervenții speciale asupra acestor construcții.