Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru denunțarea acordului de constituire și a statutului CSI

Guvernul de la Chișinău a decis joi să renunțe oficial la apartenența Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente (CSI). Astfel, parlamentul a aprobat denunțarea documentelor fundamentale care au creat și reglementat cooperarea în cadrul organizației.

Decizia de a părăsi CSI a fost adoptată pentru a reafirma independența țării și orientarea spre integrarea europeană. Republica Moldova nu va mai contribui bugetului comunității, economisind anual circa 3,1 milioane de lei, sumă anterior destinată pentru această organizație.

Declarații oficiale și motivele deciziei

Mihai Popșoi, ministrul de Externe, a afirmat anterior că părăsirea CSI nu are ca motiv revanșa, ci un act de eliberare și afirmare a suveranității naționale. Oficialul a precizat că această decizie simbolizează ruperea „ultimului fir care ne ținea ancorați într-un trecut toxic”.

El a adăugat că Republica Moldova va continua relațiile bilaterale și multilateral cu statele membre, dar va exclude formal orice apartenență la CSI. Autoritățile moldovene au mai renunțat anterior la zeci de acorduri sectoriale în cadrul organizației.

Contextul istoric și implicații ale deciziei

Acordul de constituire a CSI a fost semnat în decembrie 1991 de 11 state ex-sovietice, inclusiv Moldova. Acesta avea scopul de a oficializa sfârșitul Imperiului Sovietic și de a crea un cadru de cooperare regională după destrămarea URSS.

Prin această decizie, Republica Moldova marchează o desprindere completă de structurile organizației, fiind prima țară ex-sovietică care face pasul de ieșire.

Impactul asupra relațiilor internaționale ale Moldovei

În urma denunțării acordurilor, Moldova își va menține relațiile cu alte state în domenii precum economia și socialul, pe baze bilaterale și multilaterale. Aceasta înseamnă păstrarea unei colaborări, dar fără apartenență formală la CSI.

De asemenea, decizia de părăsire vine după ce Moldova a denunțat deja zeci de acorduri sectoriale cu organizația, care nu mai corespund orientării strategice actuale a țării.

Reacțiile și contextul internațional

Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev, prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, președintele Belarusului Alexander Lukașenko, președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev, președintele Rusiei Vladimir Putin, președintele Tadjikistanului Emomali Rahmon, președintele Kârgâzistanului Sadyr Japarov, președintele Turkmeniei Serdar Berdimuhamedov și președintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev au participat la reuniuni ale liderilor din CSI.

Secretarul general al CSI, Sergei Lebedev, a fost de asemenea prezent la evenimentele din cadrul organizației. Imaginea liderilor înaintea reuniunii a fost făcută la Palatul Națiunilor din Dușanbe, Tadjikistan.