Un studiu publicat în revista eClinicalMedicine, citat de CNN, estimează că expunerea la doi ftalați răspândiți în produsele de zi cu zi — di-2-etilhexil ftalat (DEHP) și diizononil ftalat (DiNP) — a fost asociată cu aproape două milioane de nașteri premature și cu aproximativ 74.000 de decese ale nou-născuților în 2018. Cercetarea evidențiază potențialul impact al acestor substanțe asupra sănătății mamei și copilului.

Ftalații, substanțe chimice prezente pe scară largă

Ftalații sunt compuși chimici folosiți pentru a conferi plasticului flexibilitate. Sunt prezenți în jucării, recipiente pentru alimente, ambalaje, podele din vinil, perdele de duș, furtunuri de grădină și în diverse dispozitive medicale. În plus, se regăsesc în cosmetice și produse de îngrijire personală, cum ar fi deodorante, parfumuri, lacuri de unghii, șampoane și loțiuni.

Specialiștii avertizează că acești compuși pot afecta sistemul endocrin, mecanismul organismului de producere și reglare a hormonilor. Studiile sugerează că expunerea la ftalați poate fi asociată cu afectarea funcției placenta, organul care asigură oxigenul și nutrienții necesari pentru dezvoltarea fetală.

Posibile afectări ale sarcinii și nașterii premature

O ipoteză analizată de cercetători indică faptul că ftalații pot interveni în funcționarea placentei. Disfuncțiile acestora pot crește riscul nașterii premature, afectând astfel dezvoltarea copilului. Inflamația și reacțiile biologice declanșate de aceste substanțe pot duce, de asemenea, la ruperea prematură a membranelor și la contracții uterine.

Studiul menționează că, în cazul expunerii la ftalați, riscul de naștere prematură poate crește, în special în anumite regiuni. Totuși, cercetarea nu stabilește o relație directă de cauzalitate, ci o asociere statistică între prezența acestor substanțe și problemele de sănătate ale nou-născuților.

Impact regional și considerente globale

Analiza datelor din peste 200 de țări și teritorii arată că cele mai afectate sunt Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud. Aceste regiuni au înregistrat cea mai mare povară asociată cu nașterile premature, fiind și zone cu industrii ale plasticului în creștere rapidă.

Autorii studiului remarcă faptul că aceste regiuni sunt, totodată, printre cele mai afectate de poluarea cu deșeuri plastice. Cercetătorii menționează că nu există o legătură directă de cauzalitate între expunere și problemele de sănătate, ci doar o corelație statistică.

Măsuri de reducere a expunerii și reglementări

Experții recomandă reducerea expunerii la ftalați, având în vedere că aceștia sunt eliminați rapid din organism după expunere. Soluțiile sugerate includ utilizarea produselor etichetate „fără ftalați”, evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic și aerisirea regulată a locuințelor.

Se știe că aceste substanțe pot acumula în praful din interior, ceea ce sporește riscul de expunere continuă. Specialiștii subliniază, însă, că soluțiile pe termen lung trebuie să vină din reglementări mai stricte, precum etichetarea clară a conținutului și dezvoltarea materialelor mai sigure pentru consumatori.

Niciun studiu nu a stabilit, deocamdată, o relație directă de cauzalitate între expunerea la ftalați și riscul de naștere prematură, ci doar o asociere statistică.