România și Ucraina au semnat pe 12 martie un acord cadru pentru cooperare energetică, în cadrul unui parteneriat strategic, având ca obiectiv explorarea posibilității de utilizare a depozitelor subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor românești. Anunțul survine după ani de negocieri și propuneri din partea Ucrainei, care au vizat stocarea gazelor românești încă din perioada mandatului lui Petro Poroșenko (2014-2019). Documentul prevede, printre altele, posibilitatea folosirii instalațiilor de depozitare din Ucraina pentru gazele transportate prin Coridorul Vertical sau provenite din viitoarea producție din Marea Neagră.

În textul acordului se menționează explicit angajamentul celor două țări de a analiza oportunitatea utilizării infrastructurii subterane ucrainene pentru stocarea gazelor din Marea Neagră, în special în contextul proiectului Neptun Deep. Această inițiativă promite să acopere atât necesarul de gaze al Ucrainei, cât și siguranța depozitării acestora, conform documentului semnat la București.

Aspectele care vizează volumul de gaze ce vor fi stocate sunt încă în faza de analiză, iar detaliile referitoare la cantități nu au fost făcute publice. În formatul acordului, cele două părți se angajează să exploreze aceste posibilități, fără a preciza momentan termene exacte sau volume.

Pornind de la informațiile recente, un expert în energie independent a dezvăluit că această inițiativă are rădăcini în negocieri mai vechi. Cosmin Păcuraru, autor al unor cărți referitoare la securitatea energetică și geopolitică, susține că Ucraina a fost interesată de această colaborare încă din 2018, perioadă în care fostul președinte Petro Poroșenko a inițiat discuții cu oficiali români, inclusiv cu fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Potrivit expertului, un document oficial adresat Ministerului Energiei din România ar fi fost transmis de partea ucraineană, dar nu a primit un răspuns.

„Am fost de mai multe ori în Ucraina și am primit personal o scrisoare oficială, dar Ministerul Energiei din România nu a reacționat niciodată la acea propunere,” a afirmat Păcuraru, subliniind că inițiative similare au fost indicate încă din acea perioadă.

De asemenea, reprezentanți ai urmăriturilor politice și economice din România sunt cu observații asupra acestui acord. Adrian Negrescu, analist economic, consideră că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, are obligația de a furniza explicații publice cu privire la implicațiile acestui parteneriat cu o țară aflată în război, în contextul ordonanței pe carburanți adoptate în 26 martie.

„Nu este clar în ce măsură tranzitul sau transferul de carburanți către Ucraina sunt condiționate de această ordonanță, iar decizia ministrului de resort privind exportul de petrol ridică întrebări legate de controlul asupra acestor operațiuni,” a spus Negrescu. El a menționat că, în lipsa unor clarificări oficiale, rămâne dificil de analizat impactul real asupra economiei și securității energetice a țării.

În contextul general, se observă că inițiativele din domeniul energetic, în condițiile războiului și tensionării relațiilor regionale, continuă să fie perfectate. La scurt timp după semnarea acordului, au apărut primele informații despre o companie ucraineană implicată în potențiala depozitare a gazelor românești, dar detaliile nu au fost încă confirmate oficial.

Opoziția față de acord și explicațiile oficiale lipsesc sau sunt insuficiente, iar analiza situației rămâne complicată din cauza lipsei de transparență și a incertitudinilor legate de implementarea programului.