Gheața arctică a atins în 2026 cel mai scăzut nivel al extinderii maximale din ultimele decenii, fiind cu 9% sub media istorică pentru perioada 1981-2010, conform datelor colectate de NASA și Centrul Național pentru Date despre Zăpadă și Gheață (NSIDC). Suprafața gheții marine a ajuns la aproximativ 5,52 milioane de mile pătrate, diferență de circa 500.000 de mile pătrate față de valorile obișnuite, echivalentul a aproape două ori suprafața statului american Texas.

Tendințe și evoluție.

Nivelul maxim de gheață de iarnă înregistrat în 2026 este foarte aproape de recordul negativ stabilit anul trecut. Este cel mai redus maximum observat din 1979, când au început măsurătorile satelitare. Cercetătorii semnalează că un singur an cu valori reduse nu indică o schimbare majoră, dar tendința pe termen lung arată o scădere constantă a nivelurilor de gheață arctică. În ultimele 19 decenii, nivelurile de gheață marină s-au menținut printre cele mai scăzute din istorie.

Impactul asupra climei globale.

Gheața arctică joacă un rol esențial în reglarea temperaturii planetei, reflectând o mare parte a radiației solare în spațiu. Dispariția acesteia duce la expunerea oceanelor și la absorbția crescută a căldurii, accelerând încălzirea globală. Reducerea continuă a gheții arctice provoacă schimbări în tiparele meteorologice și reprezintă un semnal clar al schimbărilor climatice generate de emisiile de gaze cu efect de seră.

Perspectiva viitoare și cercetări.

Un studiu din 2023 indică faptul că Oceanul Arctic ar putea deveni aproape complet lipsit de gheață în timpul verii până în 2050, chiar dacă se vor reduce emisiile globale de carbon. Pierderea gheții în Arctica are consecințe globale, afectând clima, ecosistemele și nivelul mării. Cercetătorii avertizează că această tendință se va continua, iar fenomenul are implicții majore pentru clima globală.