Președinta BCE, Christine Lagarde, afirmă că deciziile institutionale nu vor fi afectate de indecizia de moment, menținând angajamentul de a realiza o inflație de 2% pe termen mediu, în ciuda incertitudinilor create de criza din Orientul Mijlociu și de contextul economic actual.

Strategia BCE și contextul actual

Lagarde a subliniat că BCE nu se află în aceeași situație ca în urmă patru ani, când începea invazia Rusiei în Ucraina, și are acum o strategie adaptată unei lumi marcate de incertitudini crescute, incluzând opțiuni pentru răspunsuri graduale.

În comparație cu criza energetică din 2021-2022, efectele actuale sunt mai mici, iar mediul macroeconomic este mai favorabil. Politicile macroeconomice sunt mai puțin expansioniste, ceea ce influențează abordarea instituției.

Agilitate și monitorizare bazate pe date

Lagarde a afirmat că BCE este într-o poziție mai favorabilă pentru a lua măsuri dacă acestea vor fi necesare, dar a indicat menținerea vigilenței. Ea a avertizat că impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra inflației depinde de dacă situația rămâne sub control sau se intensifică.

BCE nu va acționa fără suficiente informații privind amploarea și persistenta impactului, dar angajamentul de a atinge ținta de inflație rămâne necondiționat.

Lagarde a subliniat că politica monetară se bazează acum pe o abordare strictă pe date și nu va fi legată de o traiectorie predefinită, pentru a permite ajustări rapide în fața schimbărilor de pe piețele financiare.

Efectele depind de piețele de materii prime

Lagarde a explicat că impactul politicii BCE va fi influențat de evoluția piețelor de materii prime și de modul în care costurile sunt distribuite între muncitori, întreprinderi și guverne.

Ea a evidențiat că, dacă companiile majoră prețurile disproporționat, acest lucru poate duce la răspunsuri salariale, amplificând efectele asupra inflației. BCE va monitoriza atent așteptările privind prețurile de vânzare și indicatorii salariali.

Rolul politicii fiscale în gestionarea crizei

Lagarde a reiterat importanța răspunsului fiscal în procesul de stabilizare economică. Măsurile guvernamentale care reduc cererea de energie sau sprijină gospodăriile cu venituri mici pot limita efectele inflației, dar măsurile ample și generale pot avea riscul de a crește cererea și de a întări transmiterea costurilor.

Parametrul fiscal va fi decisive pentru modul în care evoluează inflația și impactul crizei în actualul mediu economic.