Miniștrii de externe ai statelor G7 s-au reunit joi și vineri în Franța, având pe agenda principală situația conflictului din Iran și Ucraina, precum și impactul acestuia asupra securității și economiei globale. Discuțiile au fost concentrate pe criza energetică provocadoă de atacurile aeriene asupra infrastructurii petroliere din Iran și restricțiile din Strâmtoarea Hormuz, care afectează serious livrările mondiale de petrol și gaze.

Contextul și pozițiile europene

Liderii europeni au exprimat intenția de a convinge Washingtonul să găsească soluții diplomatice pentru conflictul cu Iranul. Reprezentantul Statelor Unite, secretarul de stat Marco Rubio, urmează să participe la reuniune vineri.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că războiul este o catastrofă pentru economiile mondiale și a afirmat că Europa nu a fost consultată în privința declanșării conflictului. El a subliniat frustrarea statelor europene față de modul în care a fost pornit războiul, precizând că „nu este războiul nostru”.

Schimbările politicilor europene reflectă încercările de a se distanța de acțiunile inițiate de SUA și Israel, dar acestea resimt direct consecințele economice ale conflictului.

Impactul asupra piețelor energetice

Impactul conflictului asupra sectorului energetic este semnificativ. „Între 30% și 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă,” a declarat Roland Lescure, ministrul francez de Finanțe. El a menționat că au fost discutate situațiile din Qatar și Iran, unde 17% din producția de gaze a fost distrusă. Refacerea capacităților va dura estimativ aproape trei ani, a spus oficialul francez.

Pe piața gaselor, distrugerile sunt semnificative, iar refacerea infrastructurii va necesita un timp îndelungat.

Riscurile pentru statele vulnerabile și reacțiile din Italia

Premierul italian, Giorgia Meloni, a afirmat că această criză „implică pe toată lumea” și va afecta în special țările vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă conflictul se prelungește.

Italia recunoaște impactul global și riscul de extindere asupra altor regiuni afectate de instabilitate economică și energetică.

Inițiativele și pozițiile G7

Reuniunea G7 include Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene și delegați din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud și Ucraina.

Administrația Donald Trump susține că a purtat discuții indirecte cu Teheranul și a propus un plan de pace, însă oficialii iranieni au contestat aceste afirmații. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat că schimbul de mesaje „nu înseamnă negocieri” și că Iranul „nu intenționează să negocieze direct cu SUA”.

Presa iraniană a indicat faptul că oferta de armistițiu ar putea fi respinsă. În paralel, SUA au început desfășurarea de mii de soldați în regiune, destinat posibil unor noi operațiuni militare.

Limitările intervenției și pozițiile europene

Statele G7 recunosc că au puține instrumente pentru a influența cursul conflictului. Donald Trump critică deja europenii pentru refuzul de a participa la operațiuni militare în zonă.

Liderii europeni și-au reafirmat poziția de non-intervenție, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, sugerase într-un interviu că aliații europeni ar putea răspunde apelului SUA.

Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, a adăugat că „Acesta nu este războiul Europei”, amintind că UE nu a fost implicată în startul conflictului și că nu a fost consultată în proces.

Reuniunea G7 pare să se limiteze în prezent la formularea de avertismente și apeluri diplomatice, fără indicatori clarii privind oprirea escaladării conflictului.