După închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca urmare a tensiunilor generate de conflictele dintre SUA și Israel, prețurile petrolului au crescut semnificativ, afectând economia globală și anumite state, inclusiv China și România. În China, prețul Benzinei a ajuns la 1.160 yuani, iar cel al motorinei la 1.115 yuani. Autoritățile au anunțat implementarea unor măsuri de limitare a creșterii prețurilor pentru a atenua impactul.

Impactul asupra prețurilor combustibililor în China

Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă a declarat că va reglementa temporar prețurile interne ale produselor petroliere pentru a reduce povara asupra consumatorilor. Măsura are scopul de a menține stabilitatea economică și bunăstarea socială, în contextul creșterii accentuate a prețurilor internaționale. Până în prezent, prețurile au crescut în condițiile în care prețul internațional al petrolului a fluctuat, provocând o presiune suplimentară asupra pieței chineze.

Pregătiri ale Chinei pentru o eventuală criză energetică

Sub conducerea lui Xi Jinping, China a început de câțiva ani să-și securizeze propria aprovizionare energetică. În 2021, liderul a vizitat un câmp petrolier și a afirmat că țara trebuie să devină independentă în asigurarea resurselor energetice. Această strategie include reducerea dependenței de importurile de țiței din Orientul Mijlociu.

Scăderi în importurile de țiței din Orientul Mijlociu

Exporturile de țiței din regiunea Orientului Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, conform companiei de consultanță Kpler. China importa jumătate din țițeiul provenit din această zonă, ceea ce indică o diminuare importantă a fluxurilor de resurse energetice.

Menținerea importurilor iraniene în condiții de declin

Iranul a continuat să livreze țiței Chinei, principalul cumpărător, chiar și în timpul conflictului militar. Vasele de stat ale China au navigat în regiune pentru a asigura aprovizionarea, însă volumele importate au scăzut semnificativ. În februarie 2026, importurile erau de 1,57 milioane de barili pe zi, iar în martie același an s-au redus la 1,47 milioane de barili pe zi, conform The Guardian.

Tranziția Chinei către energii alternative

De la începutul războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să oprească exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez investește în reducerea dependenței de combustibili fosili, devenind cel mai mare exportator mondial de autovehicule electrice și hibride. Contribuția energiei solare și hidrocentrale a fost estimată la 31% din electricitatea generată în 2024, conform Institutului Ember.

Reacția României la criza energetică

În România, guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a reacționat abia după ce prețul motorinei a depășit pragul de 10 lei în mai multe benzinării din țară, luni, 23 martie. Autoritățile au anunțat că vor adopta o ordonanță de urgență pentru a declara „stare de criză pe piața petrolului”, urmând să implementeze măsuri de plafonare a adaosului comercial și de monitorizare a pieței.

În urma acestor măsuri, consumatorii din România vor fi protejați de fluctuațiile extreme ale prețurilor la carburanți, în condițiile în care criza energetică se intensifică pe plan global.