Motorina nu va mai reveni la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru devine din ce în ce mai aproape de un nou normal, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Expertul susține că piața energetică mondială a suferit transformări structurale definitive, iar scenariile de anticipare a prețurilor trebuie recalibrate.

Schimbări structurale în piața energetică

Dumitru Chisăliță afirmă că nu mai există un scenariu credibil în care motorina să revină la prețuri mici. Pragul de 10 lei/litru nu mai reprezintă o excepție, ci devine noua referință de preț. Tendința este de a accepta prețuri ridicate pentru motorină pe termen lung.

„Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, explică specialistul.

Potrivit acestei opinii, percepția tradițională conform căreia prețurile energiei urcă și coboară ciclic, revenind la medii anuale, nu mai corespunde realității actuale.

Schimbări în dinamica pieței energetice

Chisăliță evidențiază faptul că globalizarea energetică, mecanismul care în trecut asigura importul petrolului ieftin și eficiența fluxurilor, a fost afectată grav. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci sunt influențate de decizii politice, ceea ce afectează și costurile.

„Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de „sigur” este. Iar siguranța costă. Mult”, afirmă specialistul.

El explică că statele europene prioritizează acum securitatea energetică, ceea ce duce la creșteri de costuri pentru consumatori.

Impactul securității energetice asupra prețurilor

Președintele AEI susține că autonomia energetică devine un obiectiv obligatoriu pentru statele europene. În loc să urmărească cel mai mic preț, acestea preferă contracte mai scumpe, rute logistice mai lungi, stocuri strategice și redundanță, pentru a evita dependența de o singură sursă.

„Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preț, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanță logistică și stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă”, completă Chisăliță.

El adaugă că această schimbare este una de natură structurală, nu temporară, și vine cu costuri mai mari.

Impactul conflictului din Ucraina și vulnerabilitatea Europei

Specialistul afirmă că războiul din Ucraina a eliminat iluziile conform cărora energia este doar o marfă. Acum, ea reprezintă un instrument de presiune geopolitică, iar prețurile reflectă această realitate.

„Prețul energiei nu mai reflectă doar cererea și oferta, ci și riscuri, tensiuni și strategii. Europa plătește mai mult decât alții”, spune Chisăliță.

El subliniază că vulnerabilitatea reală a Europei nu constă doar în prețul petrolului brut, ci în capacitatea de rafinare, care a fost afectată semnificativ.

Dependenta de importuri și industria de rafinare

Europa a închis rafinării și a redus investițiile în această industrie, devenind dependentă de importurile de produse finite. Chisăliță atrage atenția că, chiar dacă prețul petrolului brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă din cauza lipsei de capacitate de procesare.

„Europa a închis rafinării, a redus investițiile și a devenit dependentă de importuri de produse finite. Chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă”, afirmă specialistul.

El adaugă că această situație extrem de discutată are implicații importante asupra prețurilor la consumatorii finali.

Creșterea taxelor și impactul fiscal asupra prețurilor

Chisăliță explica că taxele și suprataxele au crescut semnificativ și acționează ca un „podea invizibilă” pentru prețuri. În orice scenariu, elementele fiscale în(clud) accizele, TVA, taxele la taxe și taxarea carbonului ridică nivelul de bază al prețurilor.

„Chiar și într-un scenariu optimist, exista un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, suprataxele, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care prețul nu poate coborî. Nu pentru că piața nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite”, detaliază Chisăliță.

Acest mecanism fiscal amplifică fluctuațiile de preț și menține nivelul ridicat al tarifelor, indiferent de variațiile de pe piața petrolului.