Un proiect legislativ pentru relansarea hidroenergeticii din România se află blocat, după ce a fost trimis la Curtea Constituțională de către Președinție, deși a fost aprobat de Parlament. Inițiativa urmărește accelerarea finalizării și protejarea unui număr de șapte obiective hidroenergetice strategice, puse în stand-by de ONG-uri pentru motive de protecție a mediului.

Proiectul legislativ pentru hidroenergie, aprobat în Parlament și blocat la Cotroceni

Proiectul de hotărâre de guvern, inițiat de Ministerul Energiei, prevede stabilirea mecanismelor de selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În acest scop, obiectivele vor fi identificate prin hotărâre a Guvernului, în funcție de criterii precum capacitatea instalată, rolul în stabilitatea sistemului energetic național sau contribuția la atingerea obiectivelor de energie regenerabilă.

Statut special pentru hidrocentrale strategice și procedură de autorizare accelerată

Proiectul stabilește ca hidrocentralele de securitate națională să fie considerate „construcții speciale” în sensul Legii nr. 50/1991, autorizarea fiind gestionată de instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Atribuirea contractelor de achiziție sau organizarea licitațiilor pentru aceste proiecte vor fi considerate proceduri proprii, excluse de legislația standard privind achizițiile publice.

Beneficiile proiectului și proiectele vizate

Inițiativa prevede finalizarea în cel mult trei ani a proiectelor începute înainte de 1989. Sunt prevăzute derogări punctuale de la legislația de mediu, achiziții și fond forestier, precum și un regim accelerat pentru autorizare, expropriere și construire. Printre obiectivele capitale se numără amenajările hidroenergetice Răstolița, Jiu, Olt, Cerna, Pașcani, precum și alte proiecte importante pentru securitatea energetică.

Reacții și poziții divergente

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că adoptarea proiectului va conduce la repornirea a șapte hidrocentrale, care vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul național. El consideră această măsură un pas spre independența energetică a României.

În contrapartidă, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afiliată USR, a criticat legile și le consideră „o rușine”, susținând că ar putea distruge pădurile valoroase ale țării. Ea afirmă că legislația actuală nu blochează hidrocentralele eficiente, ci doar pe cele fără potențial de producție, din cauza lipsei de debite adecvate ale apelor.

Perspective din partea experților și riscură de blocaj

Dumitru Chisăliță, președintele ASociației Energia Inteligentă, consideră că blocajul de la Cotroceni nu este doar procedural, ci o amânare intenționată. El critică declarațiile ministrului Buzoianu, sugerând că demolarea proiectelor finalizate ar aduce costuri și mai mari, fiind mai benefic finalizarea acestora.

Expertul afirmă că lucrările aproape finalizate trebuie duse la capăt pentru a evita efecte negative precum inundațiile, alunecările de teren sau perioade extinse de secetă, frecvent provocate de lucrările neconcluse sau abandonate în pădure.

Impactul asupra mediului și criticile opozanților

Reacțiile din partea societății civile și a politicenilor de opoziție sunt acerbe. Ministra Buzoianu susține că legea va duce la distrugerea pădurilor, argumentând că legislația de mediu nu blochează proiecte eficiente, ci doar pe cele fără potențial economic. Pe de altă parte, specialiștii avertizează asupra riscurilor și efectelor negative ale unor proiecte neterminate și implicate în accidente, precum cazul unei termocentrale abandonate în Munții Aninei.

Concluzii și urmări iminente

Proiectul legislativ, încă în procedură la CCR, a fost votat în Parlament, dar nu a fost finalizat din cauza blocajului la nivelul Președinției. Rămâne de urmărit dacă această blocare va fi soluționată, pentru ca proiectele hidroenergetice strategice, considerate critice pentru securitatea energetică, să poată fi finalizate sau vor rămâne în faza de stand-by, expunând sistemul energetic la riscuri complementare celor de mediu.