România se confruntă cu un context tensionat în piața carburantilor, în special în sectorul motorinei, în condițiile în care prețul internațional pentru petrol se menține în jurul valorii de 110-112 dolari pe baril. Deși scăderea acestor cotații ar putea cere mai ieftine la pompe, impactul asupra prețului final nu este imediat și se prognozează o creștere temporară în următoarele săptămâni, depășind în unele cazuri pragul de 10 lei pe litru.

De ce scăderea petrolului nu înseamnă ieftiniri imediate

Prețul motorinei, chiar dacă ar scădea, ar putea rămâne peste 10 lei/litru pentru cel puțin trei săptămâni, urmat de o reducere lentă, fără a coborî sub 9 lei/litru până la finalul anului curent.

Structura prețului: peste jumătate este dată de taxe

Conform specialiștilor, doar între 32 și 38% din prețul unui litru de motorină reprezintă costurile directe ale petrolului și rafinării. Restul prețului este compus din taxe și alte componente: aproximativ 30% reprezintă accizele, 19% TVA, iar restul costuri de distribuție și marje comerciale.

Această structură determină ca peste jumătate din prețul final să fie influențată de fiscalitate, ceea ce limitează efectul eventualelor scăderi ale prețului petrolului asupra preturilor la pompă.

Presiune majoră în agricultură și transporturi

În primăvara anului, cererea de motorină crește semnificativ, în special pentru sectorul agricol, în perioadele de semănat și pregătire a solului. Această cerere se estimează a fi cu 20-40% peste media anuală.

Sectorul construcțiilor și cel al transporturilor intră și ele în faza de activitate intensă, însumând o presiune considerabilă asupra pieței.

Pentru fermieri, această situație reprezintă o problemă, deoarece agricultura are o flexibilitate redusă. Lucrările agricole nu pot fi amânate și consumul anual de motorină în acest sector este estimat între 1,5 și 2 miliarde de litri, cu costuri totale care depășesc 15 miliarde de lei.

Există riscul ca, din cauza costurilor mari, suprafețele cultivate să se reducă sau lucrările agricole să fie amânate, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole naționale.

Efecte în lanț asupra economiei

Creșterea prețului motorinei afectează întregul sector economic, influențând costurile de transport. Aceasta are ca rezultat creșteri de preț pentru alimente, materiale de construcții și alte bunuri, contribuind la un efort de ajustare a prețurilor de vânzare.

În condițiile actuale de inflație deja ridicată, aceste modificări pot determina o creștere de 5% până la 10% a costurilor finale pentru consumatori.

Statul câștigă pe termen scurt, economia pierde pe termen lung

Pe termen scurt, bugetul de stat poate beneficia de pe urma scumpirii motorinei, prin creșterea veniturilor din TVA. Estimările indică o posibilă obținere a circa 500 de milioane de euro în 2026, din diferența de aproximativ 0,3 lei pe litru.

Însă, aceste câștiguri fiscale sunt considerate iluzorii, dat fiind ponderile mari ale costurilor generate de scăderea producției agricole, inflație și reducerea puterii de cumpărare, efecte care pot depăși beneficiile fiscale temporare.

Nevoia unei intervenții

Specialiștii afirmă că situația actuală impune măsuri din partea statului. Lăsarea pieței să se autoregleze în cazul carburantilor esențiali pentru agricultură și transport poate avea consecințe nefavorabile.

Fără intervenție, motorina riscă să devină un factor de presiune economică majoră, cu efecte directe asupra prețurilor și stabilității economice a societății.