Roma nu a susținut solicitarea Departamentului de Securitate Națională al Statelor Unite privind dislocarea de forțe militare în țară, în contextul unei hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Decizia a fost explicată de profesorul universitar Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al partidului AUR, într-o emisiune televizată, unde a subliniat motivele pentru care membrii AUR au refuzat să aplice solicitarea americană.

Motivul principal al refuzului

Dan Dungaciu a afirmat că problema centrală o reprezintă riscurile pentru securitatea României provenind din amplasarea unor echipamente și forțe militare americane în țară. În contextul unui posibil conflict în Iran, unde țara se află la aproximativ o rachetă distanță, există temeri legate de implicațiile acestui tip de dislocare militară.

Negocierea și garanțiile de securitate

Analistul a recomandat negocieri ferme cu America, pentru obținerea unor garanții clare de securitate pentru România. El sugerează o abordare în care România își negociază participarea, dacă va fi cazul, în mod egal, și solicită clarificări privind numărul de militari americani prezenți în România și Polonia, mai ales după retragerea anterioară a acestora.

Dungaciu a propus întrebări și mecanisme de negociere precum: câți militari americani rămân în România, de ce acestea nu s-au reîntors după retragere și motivul pentru care numărul de militari din Polonia nu a fost redus, în comparație cu cel din România.

Context geopolitic și riscuri suplimentare

Mai mult, analistul a avertizat asupra posibilei explozii de instabilitate la granițele României în cazul în care Ucraina va ieși din război fără garanții de securitate și cu resentimente față de Occident. Menționând riscul unei Ucrane divizate, neînarmate, și a unor activități ale Iranului în regiune, el a evidențiat complexitatea scenariului de securitate.

Potrivit lui Dungaciu, atât o Ucraină inadecvată, cât și prezența unor rețele iraniene sau de proxie pot genera multiple surse de destabilizare pentru România. El a subliniat că, în negocierile cu americanii, s-au încercat soluții de securizare mai bună, dar fără rezultate concrete până în prezent.

Refuzul de a vota

Deși nu s-a înregistrat o vot împotrivă explicită, membrii AUR au refuzat să voteze proiectul, considerând că documentul și condițiile propuse sunt neclare și insuficient negociate. Ei au considerat că, în absența unor garanții ferme și a unor discuții de negociere, acceptarea solicitării ar putea expune România unor riscuri majore necontrolate.

Potrivit analizelor, clasa politică de la București are o poziție de slabă negociere în raport cu Statele Unite, fapt invocat ca motiv pentru o eventuală lipsă de încredere în discuțiile purtate până în prezent.

În cele din urmă, decizia de a nu sprijini solicitarea a fost motivată de teama de implicare nerecontrolată în eventuale conflicte regionale, precum și de percepția unei poziții de negociere slabă din partea autorităților române.

Emisiunea integrală cu explicațiile profesorului Dan Dungaciu poate fi urmărită pe platforma YouTube.