**Gabriel Liiceanu și acțiunile ONG-urilor cofondatoare Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, în centrul unor controverse legate de beneficii financiare și implicare publică**

Un context de controverse a fost adus în discuție în ultimele zile, legat de activitatea unor personalități și organizații din societatea civilă, precum și implicațiile financiare ale acestora. În centrul atenției s-au aflat, printre altele, realizările cofondatoarei ONG-ului Dăruiește Viața, Carmen Uscatu, și modul în care aceste activități sunt susținute financiar, precum și aprecierea publică și editorială primită de la personalități precum Gabriel Liiceanu.

Controverse legate de activitatea financiară a ONG-urilor și salariile cofondatoarelor

Carmen Uscatu, cunoscută ca fiind una dintre co-fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, a fost criticată pentru salariile pe care le primește și pentru veniturile obținute lunar din încasările organizției. Conform afirmațiilor făcute de ea și relatate public, activitatea organizației funcționează asemenea unei corporații, iar salariile cofondatoarelor sunt comparabile cu cele ale multinaționale. Pentru activitatea depusă, Uscatu susține că beneficiază de salarii de nivel înalt, în condițiile în care statutul unui ONG difere major de cel al unei companii care operează în economia de piață.

Fiind întrebată despre aceste beneficii materiale, Uscatu a încercat să justifice salariile în cadrul unui interviu acordat Europa FM, afirmând că organizația are un model de funcționare diferit față de cel al unei întreprinderi private.

Conform datelor, în 2024, ONG-ul a încasat aproximativ jumătate de milion de euro din donații, sumă care a fost utilizată pentru proiectele de implicare civică, precum construcția unui spital pentru copii, dar și pentru salariile angajaților. De menționat că salariile respective sunt echivalentul celor din mediile corporate din România, într-un sector nonprofit.

Aprecieri publice și susținere editorială pentru Carmen Uscatu

Gabriel Liiceanu, filosof și publicist, a evidențiat activitatea Asociației Dăruiește Viața în cartea sa recent apărută la editura Humanitas, intitulată *Anul în care nu am murit*. În prefața cărții, Liiceanu exprimă o opinie elogioasă față de implicațiile și moralitatea activităților femeii co-fondatoare, afirmând că: „în măsura în care România nu a dispărut, asta s-a întâmplat datorită unor oameni asemenea lui Carmen Uscatu”.

Autorul precizează că activitatea și dedicarea Uscatu, a cărei carieră a fost marcată de lupta pentru drepturile omului, au avut un impact semnificativ asupra societății. Cartea prezintă și o reflecție personală a autoarei, care povestește despre provocările și satisfacțiile implicării civice, menționând că viața ei a fost influențată de experiența personală cu proteza, ca simbol al luptelor pe care le poartă pentru propria sănătate și pentru binele altora.

Implicarea și sprijinul public al personalităților

În interviuri și apariții publice, Carmen Uscatu a fost susținută de figuri cunoscute, precum Andreea Esca și Paula Herlo. De asemenea, ea a fost adesea prezentată ca un model de activism dedicat, cu un impact social considerabil prin proiectele sale.

Contractul de închiriere a spațiului pentru activitățile ONG-ului din Oradea a devenit, de asemenea, subiect de discuție. Conform informațiilor, Liiceanu plătește pentru 160 de metri pătrați doar 5 euro pe metru pătrat, suma fiind foarte sub prețul pieței. În condițiile unui contract pe mai mulți ani, suma plătită pentru închiriere este comparabilă cu plata pentru un apartament cu trei camere.

Salarii și resurse financiare ale ONG-urilor apropiate de putere

Pe lângă Dăruiește Viața, alte organizații civice din apropierea puterii, precum cele coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu, sunt acuzate de gesturi financiare similare. În 2024, ONG-ul susținut de ea a încasat donații de peste 500.000 de euro, din care o parte a fost utilizată pentru salarii de tip corporativ, fără ca activitatea să fie în dezacord cu statutul de organizație non-profit.

Sumaric, aceste informații ridică semne de întrebare cu privire la modul în care resursele financiare sunt gestionate în organizațiile civile, precum și despre diferențele dintre percepțiile publice și realitățile financiare ale activității acestora.

–

Autoritățile și organismele de supraveghere ale sectorului nonprofit din România continuă să monitorizeze modul în care sunt administrate resursele organizațiilor civice din apropierea decidenților politici, în contextul discuțiilor despre transparență și integritate în societatea civilă.