România înregistrează rate mai ridicate ale percepției discriminării în spațiile publice comparativ cu media Uniunii Europene, potrivit datelor recente publicate de Eurostat. Rezultatele indică o diferență semnificativă între experiențele persoanelor născute în străinătate și cele originare din România.

Percepția discriminării în România

Aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate care locuiesc în România afirmă că în ultimul an s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. În comparație, media europeană pentru această categorie este de 7,8%. La nivelul românesc, circa 3,5% dintre persoanele născute în țară susțin că au avut astfel de experiențe, apropiat de media europeană de 2,8%.

Metodologia datelor și interpretarea

Eurostat precizează că aceste rezultate sunt bazate pe „discriminare percepută”, adică pe declarațiile respondenților în sondaje. Instituția notează că percepțiile privind discriminarea pot fi influențate de factori precum nivelul de conștientizare, așteptările și acceptarea socială, fără a implica neapărat probe juridice asupra cazurilor menționate.

Locurile și situațiile de discriminare

Cele mai frecvente contexte sunt accesul la locuință și relațiile cu serviciile publice, unde 12,5% dintre persoanele născute în străinătate din Europa declară că au fost discriminate în procesul de căutare a unei case, comparativ cu 4,3% în rândul persoanelor născute în țara de reședință. În cazul serviciilor publice, diferența este de 9,7% față de 4,5%.

Clasamentul european al discriminării

Cele mai ridicate procente de percepție a discriminării în spațiile publice pentru persoanele născute în străinătate sunt înregistrate în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%). România se situează printre țările cu niveluri mai ridicate, dar nu în fruntea clasamentului.

În contrast, în Croația și Estonia diferențele dintre cei născuți în străinătate și localnici sunt aproape inexistent. În Croația, procentul este de 0,8% față de 0,7%, iar în Estonia, 6,7% versus 6,4%.

Situatia în țările vecine și alte exemple europene

La nivel regional, în Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate afirmă că au fost tratate incorect în spațiile publice. În Grecia, procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6%, toate semnificativ sub nivelul înregistrat în România. Bulgaria se află aproape de media românească, cu circa 8-9%.

Context și concluzii

Eurostat subliniază că în majoritatea statelor europene, persoanele născute în afara țării se percep în mod frecvent ca fiind tratate incorect în spațiul public. România respectă această tendință, fiind peste media UE în ceea ce privește percepția discriminării în spațiile publice, pentru populația străină.

În timp ce cifrele reflectă doar percepția subiectivă a respondenților, acestea indică o problemă de integrare și acceptare socială pentru persoanele originare din alte state în România.