România a devenit, în această iarnă, țara europeană cu cea mai scumpă energie electrică, prin liberalizarea pieței de energie din 2021. Conform analizei Asociației Energie Inteligentă (AEI), sectorul energetic a devenit o sursă majoră de venit pentru bugetul de stat, într-o poziție în care politicile de plafonare și preț administrat nu limitează beneficiile financiare generate de creșterea prețurilor.

Impactul liberalizării pieței de energie

De la 1 aprilie 2026, autoritățile intenționează să introducă prețuri plafonate, însă analizele arată că, după liberalizarea pieței din 2021, România nu mai are un buget “neutru energetic”. În schimb, fiscalitatea din energie a devenit una dintre principalele coloane de susținere a finanțelor publice.

Metodele fiscale utilizate de stat pentru încasări

Statul atrage venituri semnificative din energie prin diverse instrumente fiscale:

– Impozitul pe profit, aplicabil tuturor companiilor, inclusiv celor din energie.
– Impozitul pe dividende, care va crește de la 10% în 2025 la 16% din 2026.
– Taxe sectoriale și pe cifra de afaceri pentru companiile mari.

Firmele din energie devin mai profitabile în perioadele de preț ridicat, generând dividende consistente pentru buget.

Veniturile din redevențe și TVA

Statul încasează redevențe pentru exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze. Începând cu 2026, se preconizează o creștere de aproximativ 40% a redevențelor onshore negociate cu operatorii, fiind influențate de volumele de producție și prețurile internaționale.

TVA-ul pe energie rămâne la 21% în 2026, însă impactul crescut al prețurilor determină creșteri automate ale bazei de impozitare, generând venituri suplimentare pentru buget without modificări legislative.

Taxe și contribuții

Sectorul energetic are salarii peste media națională, ce duc la impozite mai mari pe salarii pentru angajați. Statul percepe și accize pe carburanți, taxe de mediu, taxe pe emisiile de CSR și credite de emisii, precum și un impozit de 0,5% pe cifra de afaceri, valabil din 2025.

Companiile de stat potențial profitabile plătesc dividende către buget anual, sporind veniturile din energie.

Impactul asupra bugetului național

Între 2020 și 2025, veniturile directe din energie au variat între 45 și 83 de miliarde de lei anual. Această contribuție a reprezentat între 43% și 63% din deficitul bugetar în aceeași perioadă. Fără veniturile generate de energia scumpă, deficitul bugetar estimat ar fi atins un nivel de 10–12% din PIB. Polițicile de plafonare și compensare nu au anulat beneficiile fiscale, ci au redistribuit și au generat venituri masive pentru stat.

Scenarii pentru 2026–2027

Analiza arată două scenarii majore:

– Pentru prețuri medii mai mari, cu energia electrică stabilă și creșteri de 15% la gaze și 10% la carburanți.
– Pentru prețuri medii mai mici, cu energia electrică reducându-se cu 30%, gazele cu 15% și carburanții rămânând stabili.

Diferența dintre aceste două combinații poate ajunge la o diferență de 23 miliarde de lei în veniturile bugetare.

Rezultate și perspective

Explozia prețurilor din 2022–2023 a fost percepută ca o criză socială și industrială, dar pentru bugetul de stat a reprezentat un flux de venituri considerabil. În acea perioadă, energia a susținut peste jumătate din deficitul bugetar, ceea ce a periclitat stabilitatea macroeconomică dacă aceste venituri ar fi fost absente.

Fără prețurile ridicate, deficitul bugetar ar fi crescut la 10–12% din PIB, ceea ce indică o dependență clară de surplusurile generate de sectorul energetic.

Pentru perioada 2026–2027, menținerea nivelului curent de venituri depinde de evoluția prețurilor la energie. Politicile de control asupra prețurilor continuă să fie motivate, oficial, de protejarea populației, deși analizele denotă că statul are un interes economic clar.

Se prevede că, până în 2028, România nu va atinge independența energetică completă, fiind dificilă atingerea acestei ținte, chiar și cu promisiunile oficiale ale ministrului Energiei.