Românii percep un risc crescut privind conflictul din Ucraina și arată o încredere scăzută în liderii europeni și internaționali în cazul unui atac rus asupra țării noastre, conform unui sondaj efectuat de INSCOP în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. În același timp, opinia publică are o viziune predominant pesimistă asupra direcției în care se îndreaptă România, majoritatea respondenților considerând că țara merge într-o direcție greșită.

Percepția asupra războiului din Ucraina

Conform datelor, 44,5% dintre români cred acum că Rusia va câștiga războiul cu Ucraina, o creștere față de 26,1% din mai 2022 și 32,6% în noiembrie 2023. La polul opus, 23,4% consideră că Ucraina va ieși victorioasă, față de 50,3% în mai 2022 și 34,5% în noiembrie 2023. Restul de 32,2% nu au o opinie clară sau nu răspund.

Majoritatea românilor, 54,9%, consideră Rusia vinovată pentru declanșarea războiului, față de 71,2% în mai 2022. În ceea ce privește soluțiile pentru oprirea conflictului, 53,3% indică necesitatea retragerii Rusiei și restituirea teritoriilor Ucrainei, în timp ce 35,4% cred că Ucraina trebuie să facă concesii Rusiei.

Direcția în care se îndreaptă România și sursele de îngrijorare

Doar 22,2% dintre respondenți cred că țara se află pe o cale bună, în creștere față de octombrie 2024, dar în scădere față de noiembrie 2025. În schimb, 73,1% cred că România merge într-o direcție greșită, această părere fiind comparabilă cu cele din anii anteriori. Cele mai mari îngrijorări ale populației sunt reprezentate de corupție (32,2%), prețurile în creștere (23,6%) și starea de sănătate proprie și a familiei (13,4%).

Percepția asupra potențialului de apărare al României

Aproape 67% dintre români consideră că în situația unui atac, țara noastră nu este suficient de pregătită pentru a face față. În același timp, 74,4% sunt de acord ca România să își mărească bugetul pentru apărare pentru a îndeplini obligațiile NATO. Se înregistrează o susținere majoritară pentru introducerea serviciului militar obligatoriu, cu 67,1% din respondenți favorabili, față de 58,4% în 2015.

În privința exercițiilor militare, aproape jumătate dintre români (48,1%) se opun organizării de trageri cu armament în licee, dar 80,8% sunt de acord ca liceenii să urmeze cursuri de operatori drone, ca măsură de creștere a pregătirii în caz de conflict.

Alianțe și implicarea internațională

În cazul unui atac asupra României, 66,6% dintre respondenți consideră că NATO ar trebui să apere țara, iar 47,7% cred că Franța ar fi dispusă să intervină pentru apărare. În privința implicării Statelor Unite, 18,3% dintre români consideră că americanii ar putea apăra țara în foarte mare măsură. În același timp, 23,6% au încredere că Franța ar interveni foarte decisiv, în timp ce doar 8,9% cred că Rusia ar avea o asemenea intenție.

Majoritatea respondenților (73,1%) au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Dintre aceștia, aproape 48% cred că această retragere ar afecta semnificativ siguranța țării, în timp ce 26,2% afirmă că impactul ar fi moderat, însă trupele pot fi înlocuite cu aliați.

Informațiile și încrederea în liderii internaționali

Donald Trump și Emanuel Macron contină să fie liderii cu cea mai mare încredere în rândul românilor, cu 33% și, respectiv, 23,7%. În schimb, Ursula von der Leyen rămâne cea mai puțin credibilă, cu doar 6,4% foarte multă sau destul de multă încredere. La polul opus, Vladimir Putin are 70,2% dintre respondenți care nu au deloc încredere în el.

Pentru alții, Volodimir Zelensky are 7% cu foarte multă încredere, iar Friederick Merz doar 6%. Victor Orban este considerat credibil doar de 9,8%, în timp ce la nivel personal, încrederea în liderul rus rămâne scăzută, cu doar 8,9% declarând că au foarte multă încredere.

Pregătirea populației pentru un eventual război

Majoritatea românilor (48%) ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării în cazul unui atac, față de 50,5% în noiembrie 2023. În schimb, 19,7% preferă să emigreze, iar 10,5% s-ar ascunde până la sfârșitul conflictului.

În privința măsurilor de pregătire, 80,8% sprijină introducerea cursurilor de operator drone în licee și facultăți, iar 92,7% susțin organizarea de cursuri de prim ajutor pentru populație. O opinie majoritară (74,4%) consideră necesar creșterea bugetului pentru apărare, iar tot aproape trei sferturi (67,1%) sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arme în școli.

În ceea ce privește evaluarea nivelului de pregătire a țării, 3,6% consideră că România este foarte bine pregătită, în timp ce 51,4% cred că nu este deloc pregătită în fața unui atac rus.

În fine, 72,9% dintre respondenți afirmă că România trebuie să doboare dronele rusești care survolează teritoriul, în timp ce 19,9% sunt de părere contrarie. Sursele de informație principale rămân posturile TV (44,7%) și rețelele sociale (25%).

Aceste date reflectă o percepție pesimistă și preocupări majore legate de securitatea națională, dar și o susținere pentru consolidarea apărării și pregătirea populației în cazul unui conflict armat.