O autonomie strategică pentru Europa

Președintele francez Emmanuel Macron susține conceptul de „autonomie strategică” europeană. Această abordare implică o capacitate de apărare independentă și o agendă politică proprie, fără a depinde de aprobarea Statelor Unite.

Însă țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia – nu sunt dispuse să abandoneze actuala colaborare militară transatlantică, chiar și în contextul unor decizii politice neprevăzute ale administrației americane.

Eitvydas Bajarunas, ambasador al Lituaniei, a declarat: „Regiunea noastră, cu o istorie dependentă de alianța transatlantică puternică, se confruntă acum cu un mediu geopolitic în schimbare, în care angajamentul SUA față de NATO și securitatea europeană este din ce în ce mai incert.”

Bajarunas a adăugat: „Sunt de acord cu necesitatea unei apărări europene mai solide, dar nu susțin conceptul de „autonomie strategică”. Acesta nu este prioritatea noastră.”

NATO rămâne preferința statelor baltice

Din momentul încheierii Războiului Rece, țările baltice și Polonia consideră că apartenența la NATO, sub conducerea SUA, este cea mai eficientă garanție de securitate împotriva amenințărilor din partea Rusiei.

Apropierea de Rusia și Belarus face aceste țări extrem de vulnerabile în cazul unei crize majore de securitate.

După invazia rusă în Ucraina din 2022, SUA au mărit prezența militară în Europa cu 20.000 de militari. În 2024, se estimează că aproximativ 14.000 de militari americani sunt staționați în Polonia, 1.000 în Lituania și 700 în Estonia.

Deși aceste efective sunt relativ reduse, prezența lor asigură că orice atac asupra acestor state implice o confruntare directă cu forțele armate americane.

Îngrijorări legate de politica SUA

Există temeri că o eventuală revenire la un stil de conducere similar cu cel al administrației Trump ar putea conduce la retragerea trupelor suplimentare, în încercarea de a atenua tensiunile cu Rusia.

Declarațiile lui Trump referitoare la apărarea aliaților NATO se confirmă doar în situația respectării obligațiilor financiare de către aceştia au generat nelinişte, chiar dacă Polonia și țările baltice sunt printre cei mai mari contribuitori la bugetul NATO.

Aceste state intenționează să mărească alocațiile bugetare pentru apărare peste 5% din PIB în următorii ani, însă ar întâmpina dificultăți considerabile într-o confruntare armată directă cu Rusia.

Dilema europeană: autonomie strategică sau realități geopolitice

Emmanuel Macron a susținut recent că Europa trebuie să dezvolte un spirit de inițiativă, ambiție și putere, detașându-se de subordinația față de Statele Unite.

Această viziune contrastează cu abordarea premierului britanic Keir Starmer, care vizează consolidarea apărării europene în colaborare cu Washingtonul.

Polonia și țările baltice sprijină consolidarea capacităților de apărare ale Europei și au arătat interes pentru propunerea lui Macron privind extinderea umbrelei nucleare franceze.

Unii experți consideră că o schimbare a politicii externe a Statelor Unite ar putea reprezenta un motiv de îngrijorare pentru Europa.

Fostul ministru lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a avertizat: „Dacă Europa nu se implică activ acum, ar putea să își piardă importanța.”

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Letoniei a declarat: „Recunoaștem necesitatea unei implicări mai mari din partea Europei în securitatea transatlantică. Este nevoie de o conducere europeană mai eficientă pentru securitatea europeană.”

Cu toate acestea, puține state sunt dispuse să renunțe complet la colaborarea strategică cu Statele Unite.

Limitele apărării europene

Statele baltice sunt sceptice față de conceptul de „autonomie strategică” europeană datorită lipsei unui plan concret de implementare a apărării europene.

Un diplomat lituanian a remarcat: „Planurile europene pentru apărare au fost, de multe ori, doar discursuri sau proiecte înalt ambițioase, fără o execuție concretă.”

În 2024, doi lideri baltici au ocupat posturi-cheie în politica externă și de securitate a UE: Kaja Kallas din Estonia ca Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Andrius Kubilius din Lituania ca comisar pentru Apărare.