România întâmpină dificultăți în avansarea digitalizării, în pofida fondurilor alocate și a experienței disponibile, din cauza lipsei competențelor manageriale și a unei arhitecturi guvernamentale coerente, sunt concluziile exprimate la conferința Europa Connect – România Digitală.

Stadiul actual al digitalizării și problemele identificate

Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a afirmat că, deși problemele din domeniu sunt bine cunoscute, măsuri concrete întârzie să fie implementate. El a subliniat că, deși nivelul parlamentar analizează în detaliu situația, soluțiile lipsesc sau nu sunt aplicate eficient.

Necesitatea unui centru de coordonare și stabilirea standardelor

Reperele organizației indică nevoia creării unui CIO Office în subordinea premierului, destinat să centralizeze gestionarea digitalizării. Rangu a menționat că acest departament trebuie să coordoneze arhitecturile, registrele și standardele pentru dezvoltarea software națională. El a criticat lipsa unor standarde uniforme și respectarea lor în instituțiile statului, precum și lipsa unui mecanism clar de implementare a propunerilor formulate de organizație.

Resursele și competențele în domeniu

Vicepreședintele CIO Council susține că România dispune de specialiști IT foarte competenți și în poziții competitive, însă problema nu este bugetul sau abilitățile tehnice. El atrage atenția asupra lipsei de competențe manageriale și de management digital, criticând numirile în funcții de conducere fără experiență în proiecte complexe sau în domeniul digitalizării.

Distincția între migrare în cloud și digitalizare reală

Rangu explică faptul că migrarea aplicațiilor în cloud nu reprezintă, în mod automat, digitalizare. Dacă aplicațiile sunt prost concepute, migrarea doar mută problemele altundeva, iar lipsa unei arhitecturi coerente limitează eficiența acestui proces. El recomandă clarificarea și definirea serviciilor pentru cetățeni și stabilirea unui calendar clar de digitalizare, similar planurilor din alte state europene, precum Marea Britanie, unde au fost definite și termene precise pentru proiecte.

Experiența trecutului și impactul fondurilor europene

Rangu avertizează asupra riscului de a repeta greșelile din trecut, în special în contextul proiectelor finanțate înainte de 2014, când s-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, fiind constatate rezultate insuficiente. El speră ca proiectele actuale finanțate prin PNRR să prezinte rezultate concrete, evitând să se discute aceleași probleme peste ani.

Rolul strategic al ministerului digitalizării

Rangu consideră că ministerul trebuie să se axeze pe crearea politicilor publice și stabilirea standardelor, lăsând implementarea în sarcina specialiștilor cu experiență în proiecte complexe. El reafirmă că fără un centru de coordonare puternic, rezultatele vor rămâne modeste.

Concluzii și recomandări

Reprezentantul CIO Council subliniază că resursele pentru recuperarea decalajelor față de alte state europene sunt disponibile în România. Însă, pentru a avea succes, este nevoie de un sistem de coordonare eficient și de management profesionist, altfel rezultatele vor fi limitate.

Proiectul „Europa Connect” urmărește promovarea politicilor europene în mediul decizional din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene, fiind susținut de companii precum Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.