România este foarte departe de îndeplinirea condițiilor necesare aderării la zona euro, potrivit opiniei fostului ministru al Economiei, Claudiu Năsui. Acesta atrage atenția că, în prezent, țara noastră îndeplinește doar un singur criteriu din cele cinci esențiale pentru intrarea în Uniunea monetară europeană, și anume cel privind nivelul de îndatorare.

Stadiul actual al criteriilor de aderare

Claudiu Năsui susține că, în 2016, România îndeplinea patru din cele cinci condiții pentru aderare, singurul criteriu nevăzut fiind relativ ușor de îndeplinit. În prezent, însă, situația s-a schimbat radical, iar țara noastră mai îndeplinește doar un criteriu, urmând să-l piardă și pe acela curând.

Inflația

Primul criteriu vizat este nivelul inflației. România are o inflație de 8,6%, ceea ce o face campioană europeană la creșterea prețurilor. Pentru a fi conforme, prețurile trebuie să crească sub 2,2%. În condițiile actuale, diferența este de aproape patru ori mai mare decât limita admisă. Creșterile de TVA și accize introduse de guvern au accelerat inflația. Nici guvernul, nici Banca Națională a României nu încearcă să reducă inflația. Pentru anul viitor, ținta guvernului este de 4%, iar cea a BNR de 2,5%, ambele peste limita recomandată.

Deficitul bugetar

Al doilea criteriu privește nivelul deficitului bugetar. România nu a avut, timp de aproape un deceniu, un deficit sub 3%, fiind departe de această țintă. În 2022, deficitul a fost de peste trei ori mai mare decât limita recomandată. Pentru 2026, guvernul a stabilit o țintă dublă față de pragul european, ceea ce face improbabilă readucerea deficitului sub 3%.

Cursul leu/euro

Pentru stabilitatea cursului valutar, România trebuia să petreacă cel puțin doi ani în mecanismul de stabilitate ERM 2. În prezent, nu a intrat încă în această etapă, ceea ce înseamnă că nu poate îndeplini și acest criteriu. După intrarea în ERM 2, va trebui să mai treacă alți doi ani pentru a demonstra stabilitatea cursului.

Dobânda pe termen lung

Dobânzile la împrumuturile pe termen lung ale statului trebuie să fie sub 5,3%. În prezent, acestea sunt de 6,9%, conform Eurostat. România se afla astfel peste nivelul maxim admis pentru aderare, fiind „campioană europeană” la costul serviciului datoriei.

Datoria publică

Criteriul privind raportul datorie/PIB impune ca statul să nu fie mai îndatorat decât pragul de 60%. România se află aproape de limita superioară, cu o datorie de 58,9%, ceea ce o menține momentan în rândul statelor conforme. Însă, cu următoarele bugete și creșteri ale deficitului, această cifră urmează să depășească pragul critic.

Situația fiscală și perspectivă

Claudiu Năsui afirmă că România nu a avut niciodată un excedent bugetar semnificativ de la Revoluție încoace. Timp de peste opt ani, deficitul a fost constant ori de câte ori s-a încercat o corecție, șansele de a atinge un excedent pentru aderare fiind minime. Potrivit opiniei sale, pentru a intra în zona euro, țara ar trebui să realizeze creșteri spectaculoase ale PIB-ului sau mai multe bugete pe excedent, ceea ce nu pare realizabil în condițiile actuale.

Perspectiva de aderare

Năsui concluzionează că, în condițiile actuale, România este foarte departe de a îndeplini criteriile de aderare. El menționează că situația se va înrăutăți după anul în curs, având în vedere tendința de creștere a deficitului și a datoriei publice.

Reacția și critici

Fostul ministru critică măsurile adoptate de guvern, acuzând faptul că acestea plasează economia națională într-un punct în care „mai întâi îți rup picioarele, apoi îți dau o cârjă”. În opinia lui, eforturile guvernamentale din ultimii ani nu au avut ca rezultat apropierea de criteriile euro, ci mai degrabă agravarea situației fiscale și economice.

România nu îndeplinește nici condiția unui deficit bugetar sub 3%, nu se află în ERM 2 pentru stabilitatea cursului și are dobânzi mai mari decât limitele admise pentru aderare. Datoria publică, deși momentan sub pragul de 60%, este foarte aproape de limită și urmează să o depășească dacă actualele tendințe continuă.