China a interzis investițiile în Israel de la începutul conflictului din Fâșia Gaza în 2023, conflict care s-a extins ulterior în regiune, implicând grupul Hezbollah în Liban, rebelii Houthi în Yemen și a generat tensiuni cu Iranul între 2024 și 2025. În contextul escaladării războiului, Beijingul a adoptat măsuri restrictive pentru zonele considerate cu risc crescut pentru investiții.

Restricții și momente cheie ale blocadei financiare

Un fond de investiții chinez a confirmat, prin documente judecătorești, că Beijingul a clasificat Israelul drept „zonă de mare risc”. În consecință, entitatea a invocat instrucțiuni oficiale, care au dus la întreruperea oricăror noi tranzacții financiare cu Israelul. Până în 2023, China era al doilea cel mai important partener comercial al Israelului, cu un volum de schimburi în creștere de la 50 de milioane de dolari în 2013 la 10 miliarde de dolari. În acea perioadă, relațiile comerciale (inclusiv tehnologii și arme) au cunoscut o extindere semnificativă.

Context diplomatic și poziționare internațională

De la izbucnirea conflictului, China și-a exprimat public opoziția față de operațiunile militare ale Israelului din Fâșia Gaza, cerând oprirea imediată a ostilităților și căutarea unei soluții pașnice. În 2021, relațiile dintre cele două țări au devenit mai tensionate, după ce un delegat chinez la ONU a acuzat Israelul de crime de război în Gaza. China și-a manifestat apoi susținerea pentru palestinieni și pentru regimul clerical din Iran, ambele fiind în conflict cu Israelul.

În același timp, Beijingul a afirmat categoric că nu acceptă încălcări ale suveranității și securității Iranului, condamnând conflictele regionale și susținând poziția Iranului în această zonă de tensiune.

Sprijin pentru cauza palestiniană și controverse

China a sprijinit de mult timp cauza palestiniană împotriva Israelului. În noiembrie 2023, un scandal major a izbucnit după apariția pe internet a mai multor hărți realizate de companii chineze precum Baidu și Alibaba, care au omit Israelul de pe hărți, menționând în schimb Palestinei și altor state arabe.

Potrivit unor analize, China a devenit în ultimii ani un „focar de antisemitism”. Începând cu 2020, a adoptat o poziție publică mai ostilă față de Israel, recomandând contactelor israeliene să fie mai discrete în interiorul Chinei, și și-a extins prezența în Regiunea Mijlociu.

Implicații și reacții internaționale

Decizia de a limita investițiile și de a classifica Israelul ca zonă de risc survine într-un context de tensiuni multiple în regiune. Măsurile susținute de autoritățile chineze reflectă intenția de a evita implicarea directă în conflict, în condițiile în care zonele de conflict regional au devenit mai volatile.

Sursa foto: Profimedia

Autorul indică faptul că Beijingul confirmă poziționarea sa fermă în privința conflictului dintre Israel, Iran și aliații lor regionali.