**România pierde 231 milioane de euro din fonduri europene din cauza întârzierii în promulgarea legii pensiilor speciale, în condițiile în care procedurile legale și interpretările constituționale sunt în centrul controversei**

–

Contextul pierderii fondurilor europene

România este pe cale să piardă 231 de milioane de euro din fonduri europene, din cauza nepromulgării legii privind reducerea pensiilor speciale. Acest obicei de întârziere a fost declarat oficial de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. La data de 30 ianuarie 2026, Comisia Europeană a comunicat că această sumă devine pierdută, pentru că țara noastră nu a adus până atunci dovezi că legea a fost promulgată.

–

Declarații și explicații ale oficialilor

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a afirmat că România poate considera aceste fonduri pierdute, acuzând Curtea Constituțională că nu a emis o decizie privind legea pensiilor speciale. În opinia sa, nepronunțarea CCR a condus direct la această situație, fiind o cauză principală a eșecului. El a menționat că un acord cu Comisia Europeană prevedea că proiectul de lege rezolva un jalon și că afirmările opoziției sunt false.

El a mai spus că, dacă totul decurge conform planului, prim-ministrul va îndeplini reformele necesare și va anunța oficial Comisia Europeană despre finalizarea jalonului, evitând astfel pierderea celor 231 milioane de euro.

–

Reacțiile și poziția premierului

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare oficială în care cere Curții Constituționale să ia o decizie rapidă privind legea pensiilor speciale. În comunicarea sa, el insistă că România pierde fonduri europene fără a explica circumstanțele exacte care au dus la această situație.

Bolojan invocă și Articolul 148 din Constituție, referitor la responsabilitatea instituțiilor statului în îndeplinirea obligațiilor față de Uniunea Europeană. Această argumentație a fost criticată de avocatul Toni Neacșu, care a explicat că legislația și prevederile constituționale nu impun Curții o astfel de obligație concretă în privința acestui jalon.

–

Avertismentul avocatului Toni Neacșu

Toni Neacșu a declarat că scrisoarea trimisă de Guvern pentru a presa CCR reprezintă o formă de presiune și o tentativă de a arunca responsabilitatea pierderii fondurilor asupra Curții Constituționale. El a afirmat că această abordare nu are fundament legal, întrucât Articolul 148 din Constituție nu se referă la obligațiile Curții în contextul fondurilor europene.

Neacșu a explicat că în legea fundamentală, responsabilitatea pentru respectarea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană revine, în principal, Guvernului, Parlamentului și instanțelor, nu Curții Constituționale. Invocarea eronată a Articolului 148, după părerea sa, reprezintă o manipulare.

–

Critica asupra interpretării constituționale

Avocatul a subliniat că Guvernul încearcă să își transfere responsabilitatea pentru întârzieri asupra Curții, folosind o interpretare eronată a legislației. Neacșu a reiterat că Curtea nu are obligația legală de a interveni în procesul de promulgare a legii pensiilor speciale și că rolul acesteia nu include gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, a accentuat că invocarea Articolului 148 pentru justificarea acestor acțiuni nu se susține din punct de vedere legal și reprezintă o interpretare abuzivă a prevederilor constituționale.

–

**Fără precizări concrete din partea Guvernului privind situația procesului judiciar, pozițiile oficiale și interpretările constituționale sunt în centrul dezbaterii despre responsabilitatea pentru pierderea fondurilor europene**.
Este consemnat faptul că, în cazul în care legea pensiilor speciale nu va fi promulgată până la data de 11 februarie 2026, România va pierde suma de 231 de milioane de euro, conform anunțurilor oficiale.