Piața muncii din România traversează o transformare profundă, iar modul în care salariații își evaluează locul de muncă nu mai urmează pattern-urile tradiționale. Un studiu național recent indică faptul că, pentru prima dată, criteriile financiare nu mai sunt principalele motivatoare, fiind înlocuite de nevoia de sens, claritate și impact real al activității depuse.

Sensul muncii, principalul factor motivațional pentru angajații români

Conform Indexului stării de bine a angajaților din România, realizat de RoCoach și Novel Research pe un eșantion de 1.000 de persoane din mediul urban, anul 2025 marchează o schimbare semnificativă în percepția românilor asupra muncii. Datele relevă că 27,5% dintre respondenți sunt motivați în principal de semnificația și rezultatele concrere ale activității lor. Acest procent depășește pentru prima dată importanța remunerației și a beneficiilor materiale, care se situează la 19,3%.

Pe lângă sens, alți factori esențiali care stimulează implicarea angajaților sunt stabilitatea, menționată de 14,8% dintre respondenți, și autonomia, indicată de 11,7%. Imaginea generală indică o orientare clară către o relație mai matură cu munca, în care nu doar recompensa financiară contează, ci și coerența, controlul și utilitatea reală a activității realizate.

Ce îi demotivează pe angajați în 2025

La polul opus, raportul evidențiază faptul că demotivarea nu este generată în principal de tehnologie sau de volumul de lucru, ci de calitatea relației dintre salariat și organizație. Lipsa recunoașterii este indicată de 9,1% dintre angajați drept principal factor de demotivare, urmată de lipsa clarității (7,9%) și conflictele interne (7,8%).

În același timp, principalele cauze de epuizare identificate în 2025 sunt volumul excesiv de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită, adesea prea strânse (19,6%), și lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală (16,4%). Raportul subliniază totodată că angajații pot suporta un nivel ridicat de efort atunci când există sens, recunoaștere și control asupra activității. În lipsa acestor factori, același efort devine rapid un cost emoțional dificil de suportat.

Burnout-ul, mai degrabă un rezultat al contextului decât al efortului intens

Concluziile studiului indică faptul că burnout-ul nu survine în mod direct din cauza muncii solicitante, ci a muncii realizate într-un mediu perceput ca nedrept, impredictibil sau insuficient explicat. Această perspectivă este susținută și de opiniile specialiștilor implicați în analiză.

„Este clar că epuizarea nu provine din volumul mai mare de muncă, ci din cauza lucrului în medii în care efortul nu este suficient de bine explicat, recunoscut și integrat într-un scop mai larg. Când valoarea muncii lor este percepută ca fiind lipsită de sens, orice cantitate devine dificil de suportat”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

El subliniază și faptul că, pentru tot mai mulți angajați, activitatea profesională nu mai reprezintă doar o sursă de venit, ci un spațiu în care munca trebuie să aibă semnificație și coerență.

Datele indică faptul că, pe măsură ce angajații avansează în ierarhia organizațională, presiunea se transferă de la volum și recompense financiare către responsabilitate, decizie și semnificație. Angajații din nivelurile superioare sunt motivați de stabilitate și rezultate concrete, în timp ce middle managerii resimt mai intens tensiunile organizaționale, iar directorii sunt motivați în special de autonomie, semnificație și impact, chiar dacă sacrifică echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Tehnologia și „mitul anxietății legate de inteligența artificială”

Deși în 2025, inteligența artificială a fost un subiect intens dezbătut, impactul său negativ asupra stării de bine a angajaților este limitat, conform raportului. Doar 5% dintre respondenți indică AI-ul și tehnologia ca factori principali de epuizare, în timp ce 47,1% afirmă că acestea le-au sprijinit activitatea. Alți 13,9% recunosc că tehnologia i-a afectat negativ.

„Se vorbește mult despre anxietatea legată de AI, însă datele arată că angajații nu se tem de tehnologie în sine. Ceea ce îi obosește este integrarea dezechilibrată a tehnologiei în mediul de lucru, într-un mod haotic”, explică Mihai Stănescu.

Astfel, tehnologia este percepută mai degrabă ca un amplificator al realității organizaționale existente decât ca o problemă autonomă.

Metodologia utilizată pentru realizarea Indexului Employee Wellbeing 2025

Indexul Employee Wellbeing 2025 a fost dezvoltat de RoCoach și Novel Research pentru a evalua calitatea reală a experienței de muncă a angajaților români. Acesta se bazează pe cinci dimensiuni esențiale: claritate, autonomie, recunoaștere, echitate și relații umane, fiecare evaluată pe o scară de la 0 la 100. Scorul final indică starea generală de satisfacție la locul de muncă și a fost validat psihometric, cu un coeficient Cronbach Alpha de 0,891. Datele au fost colectate în noiembrie-decembrie 2025, utilizând metoda CAWI.