În discursurile din România, termenul „creștere economică” răsună frecvent încă de cel puțin un an, fiind adesea folosit de autorități pentru a demonstra stabilitatea și progresul economic. Conform definiției din manualul de economie, această creștere indică avansul sustenabil al valorii totale a bunurilor și serviciilor produse într-o economie pe o anumită perioadă, de regulă, exprimat prin evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real, corectat pentru inflație. Indicatorul este unul dintre cei mai importanți indicatori macroeconomici, deoarece reflectă capacitatea unei economii de a produce mai mult, de a genera noi locuri de muncă și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației.

Pe scurt, creșterea economică desemnează capacitatea tot mai mare a unei economii de a răspunde nevoilor și dorințelor cetățenilor, având ca rezultat crearea de bunăstare națională. În plan pe termen lung, această creștere reprezintă motorul dezvoltării unui stat, economia sănătoasă alternând perioadele de expansiune cu corecțiile naturale ale ciclului economic. În practică, factorii implicați în creșterea economică includ investițiile, creșterea productivității muncii, progresul tehnologic, nivelul de educație și stabilitatea instituțiilor.

Atunci când companiile investesc în tehnologii performante, când forța de muncă este mai bine pregătită sau când statul creează un mediu stabil pentru mediul de afaceri, economia are posibilitatea de a produce mai mult cu aceleași resurse sau chiar cu resurse mai reduse.

Creșterea economică reprezintă unul dintre obiectivele principale ale strategiilor economice, deoarece facilitează crearea de locuri de muncă, salarii mai mari și îi oferă guvernului posibilitatea de a aloca mai mulți bani pentru servicii precum sănătatea, educația și infrastructura, contribuind astfel la îmbunătățirea standardului de viață al populației.

De obicei, această creștere se măsoară prin evoluția PIB-ului real, care indică creșterea producției economice ajustată pentru efectele inflației. Totuși, aceasta nu garantează o distribuție echitabilă a veniturilor sau o creștere uniformă a bunăstării, motiv pentru care calitatea și structura creșterii sunt la fel de importante ca și ritmul de dezvoltare.

Stadiul actual al creșterii economice în România

În ultimii ani, economia României a înregistrat un ritm de creștere mult mai slab decât estimările inițiale ale Ministerului de Finanțe. În 2024, creșterea reală a fost de aproximativ 0,9%, sub prognoza de peste 3%. Pentru anul 2025, datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o creștere de 1,4% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru 2026, previziunile pentru creșterea economică indică un ritm modest, cu o ușoară creștere de la 0,9% în anul anterior la 1,0% în acest an. În raport cu PIB-ul estimat la 1.909 miliarde de lei pentru 2025, o creștere de 1% în 2026 va însemna un avans de aproximativ 19 miliarde de lei, fiind sub așteptările inițiale.

Una dintre provocările României constă în structura economiei, nu doar în ritmul redus de creștere. Măsurile de austeritate implementate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar au avut ca efect diminuarea consumului și încetinirea investițiilor. Economiștii avertizează încă de la anunțarea acestor măsuri că acestea vor încetini creșterea economică sau vor accentua tendința de răcire deja existentă.

În 2025, creșterea economică s-a situat în jur de 1%, iar prognozele indică faptul că și în acest an economia națională se va menține sub o tendință de acelerare. Exporturile au fost afectate de scăderea competitivității și a tarifelor comerciale internaționale, precum și de absorbția insufi­cientă a fondurilor europene, întârzierile în implementarea proiectelor finanțate din aceste fonduri amânând impactul investițiilor.

Direcțiile în care evoluează creșterea economică

În perioadele de ieșire din criză, izvoarele creșterii economice tind să fie mai puțin spectatorii și mai dificil de atins în mod incluziv, însă se remarcă reducerea ratei șomajului, creșterea numărului de angajați și avansul salariului mediu. Astfel,, în astfel de perioade, avansul economic poate avea efecte pozitive asupra unor indicatori social-economici, precum ocuparea forței de muncă și nivelul salarial.

RECOMANDĂRI LEGALE:

• Ce reprezintă, în esență, inflația: o analiză a controversei economice privind impactul real asupra populației și bugetului statului
• Se prefigurează o criză economică? Semnele prevestitoare ale recesiunii: închideri de fabrici, șomaj în creștere și declin al consumului. Ce relevanță au indicatorii principali ai economiei: industrie, construcții, consum