Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a transmis un mesaj în cadrul unei postări, evidențiind rata de succes în sectorul privat și modul în care a reușit să tripleze investițiile în cercetare, atingând același nivel cu finanțarea publică.

„Până în 2025, mediul privat va tripla investițiile în cercetare și dezvoltare, egalând nivelul finanțării publice. Care este soluția noastră? Investim sau reducem cheltuielile?”

Un subiect de actualitate, despre care se discută rar în ultimele zile, este stabilirea bugetului pentru educație și cercetare pentru anul 2026. Mulți ignoră acest aspect, considerând că efectele vor apărea peste zece ani.

Greșit.

Discuțiile din această perioadă vor avea un impact direct și imediat asupra numărului locurilor de muncă bine plătite din România în anul 2026 și în anii următori,” a afirmat Mihai Costoiu în introducerea postării.

Investițiile private în cercetare au egalat finanțarea publică. De ce bugetul pentru 2026 este esențial

Până în 2025, investițiile private în cercetarea și dezvoltarea din România au crescut de aproape trei ori față de anul precedent, 2024. Bugetul alocat de sectorul privat pentru cercetare a depășit 1,6 miliarde de lei, aproape egal cu suma de 1,7 miliarde de lei asigurată de stat.

Este o realizare remarcabilă, ce demonstrează că România evoluează în mod clar. Și nu în viitor, ci în prezent, în timp ce citiți aceste rânduri.

Ce a condus la această situație? Mulți antreprenori și oficiali universitari au depus un efort considerabil, în fața unui scepticism ce a dominat decenii întregi.

Personal, am avut încredere în această evoluție încă din 2014, când am inițiat modificări legislative pentru facilități fiscale în cercetare și am promovat simplificarea administrativă. Această predictibilitate a motivat companiile să implementeze proiecte pe termen lung, iar cifrele actuale confirmă acest lucru:

2023: peste 200 milioane lei;

2024: peste 540 milioane lei;

2025: peste 1.600 milioane lei.

Cercetarea națională, între sectorul privat și responsabilitatea publică

Fostul senator subliniază că investițiile private în cercetare și dezvoltare au devenit, în multe domenii, principala sursă de finanțare a inovării și depășesc contribuția statului. Aceste fonduri generează rezultate concrete: formare de specialiști, locuri de muncă bine plătite și proiecte în domenii-cheie precum IT, inteligență artificială, sănătate sau tranziție verde.

„În multe domenii, investițiile private în cercetare și dezvoltare devin principala sursă de finanțare a inovației, întrecând fondurile publice. Este un curs de urmat în mod consecvent.”

Vreau să fiți clar: nu vorbim despre domenii teoretice sau despre proiecte izolate, programate pentru viitorul îndepărtat.

Discursul nostru se referă la formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM.

Vorbim de locuri de muncă cu salarii competitive, ACUM.

Se referă la prezența în domenii precum: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii pentru industria auto, sectorul sănătății, tranziție energetică, microelectronică și altele.

Majoritatea proiectelor din aceste domenii sunt realizate în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un centru regional de tehnologii și inovație, dacă susținem activ cercetarea și colaborarea universitar-industrială.

În discuția despre buget trebuie înțeles că fiecare leu investit în universități și cercetare se traduce în creșterea competitivității economice, în locuri de muncă bine plătite și în noi inițiative, chiar din acest an.

Este esențial să înțelegem: fondurile private nu pot acoperi totul. Investițiile private necesită infrastructură de cercetare modernă, laboratoare eficiente și o resursă umană calificată. Fără acestea, potențialul celor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat.

Consider că, atunci când discutăm despre bugetul pentru acest an, putem demonstra că nu se reducem doar cheltuieli, ci investim în viitor. Este o oportunitate de a alinia eforturile statului cu dinamica investițiilor private.

Soluția pentru bugetul din 2026 nu este reducerea, ci sincronizarea eforturilor publice cu investițiile sectorului privat. Trebuie să promovăm parteneriate între companii și universități și să stimulăm investiții durabile în infrastructura de cercetare.

Este timpul să susținem domeniile de interes, nu doar să le restrângem finanțarea,” a afirmat Mihai Costoiu în mesajul său.