Deși au 20 de ani, mulți tineri se simt precum persoane de 60 de ani. Pentru numeroși adolescenți și tineri, expresia „vârsta este doar un număr” capătă o nouă semnificație. Ei resimt senzația de îmbătrânire prematură, fiind epuizați, lipsiți de energie și emoțional stresați. Specialiștii afirmă că această stare este naturală în contextul actual, mai ales când experiența vieții tinerilor se desfășoară rapid pe platformele sociale. De asemenea, se observă un fenomen interesant: adulți maturi se simt ca la 20 de ani, însă sunt copleșiți de griji și au resurse financiare limitate, relatează observațiile din domeniu.

„Am avut o energie foarte scăzută, m-am simțit extrem de adormită, cu dificultate în a mă ridica din pat. Nu aveam chef de nimic”, povesește o tânără. Acest tip de experiență reprezintă începutul multor ședințe de terapie, explică specialiștii. Adolescenți și tineri cu vârsta între 20-25 de ani, ajung în cabinete cu senzația de epuizare și de „îmbătrânire” prematură. Nu este o experiență imaginată. Este ceea ce se numește îmbătrânire subiectivă, un concept bine documentat în psihologie.

Specialiștii oferă câteva explicații pentru această discrepanță între vârsta reală și cea percepută. Presiunea la locul de muncă, supraexpunerea la informații, ritmul rapid al vieții moderne și comparațiile sociale, accentuate de media socială, contribuie la stres cronic și epuizare, generând senzația de îmbătrânire prematură.

„Simt o repetare a fiecărei zile. Când mă duc la psiholog și întreb ce a fost semnificativ în ultima săptămână, răspund că nu am realizat nimic. E monotonia zilnică – serviciu și casă. Pare ca și cum am fi bătrâni, rămași în pat, cu puține activități”, a spus Cristian Grigore, specialist în psihologie.

După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tendențial se simt mai tineri decât vârsta lor oficială. Tineretea psihologică nu înseamnă energie perpetuă, ci flexibilitate, curiozitate și curajul de a încetini ritmul vieții, avertizează psihologii.

„Participăm la activități precum mersul la sală, ieșit în weekenduri cu prietenii sau savurarea unei cafele. Recunoștința față de viață este extrem de importantă și contribuie la starea de bine și chiar la longevitate”, a afirmat Cristian Grigore, psiholog.

De asemenea, calitatea somnului influențează semnificativ percepția asupra vârstei. Un studiu major a demonstrat că două nopți cu somn de doar 4 ore determină o percepție de îmbătrânire cu aproximativ 4-5 ani, comparativ cu odihna adecvată de 8-9 ore.