La începutul anului 2025, Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, cerea Parlamentului aprobarea bugetului. Deficitul fiscal planificat era de 7% din PIB, însă la finalul anului deficitul a atins 7,7%. Analiza execuției bugetare și a planificării inițiale, realizată de Gândul, evidențiază disfuncționalitățile financiare ale perioadei.

Deși veniturile estimate inițial erau de 668 miliarde lei, încasările reale s-au ridicat doar la 663 miliarde lei. Executarea bugetară de la sfârșitul anului, publicată recent de Ministerul Finanțelor, indică o diferență semnificativă între proiecție și realitate. Veniturile totale au fost cu 5 miliarde lei sub estimări, în timp ce cheltuielile guvernamentale au fost mai mari cu 7 miliarde lei, în pofida presiunii fiscale exercitată asupra cetățenilor.

Bugetul pentru 2025, deși marcat de măsuri de austeritate luate de guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, s-a dovedit a fi excesiv de optimist în previziuni. Inițial, veniturile estimate erau de 668 miliarde lei, bazate pe o cotă de TVA de 19%. Începând cu 1 august, TVA-ul a fost majorat la 21%, însă încasările realizate nu au atins prognoza. În plus, creșterea de 16% a veniturilor nominale a fost prea mare pentru evoluția pieței de 2,5% a PIB-ului.

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor explică motivele pentru care proiecțiile bugetare nu au fost atinse

Mai mult, reducerea veniturilor față de estimările din începutul anului 2025 nu rezultă din neîndeplinirea țintelor pentru TVA, accize sau impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător sau nu, neîndeplinirea planului se datorează „scamatoriei” prezentate de Guvern drept succes, și anume diminuarea deficitului bugetar prin transferul împrumuturilor nerecuperate din PNRR în venituri. În proiecția inițială, fondurile primite din Uniunea Europeană erau estimate la 88 miliarde lei, însă în realitate s-au încasat doar 76 miliarde lei, cu o diferență de 12 miliarde lei. În același timp, pentru investiții, inițial era prevăzută alocarea a 150 miliarde lei, însă s-au utilizat doar 138 miliarde lei.

Aceasta a fost și observația formulată de Gândul cu câteva zile în urmă. Țara a pierdut miliarde de euro din fondurile PNRR, bani nerecuperabili și nereflectați în realitatea bugetară, unde s-au prezentat venituri despre care nu s-a primit efectiv niciun ban. Astfel, Guvernul Bolojan a creat o iluzie a unei absorbții mai eficiente decât cea reală, trecând în contabilitate împrumuturile pierdute din PNRR ca și cum ar fi fost încasate, generând astfel un plus fictiv de 10 miliarde lei, echivalent a 2 miliarde euro, peste 0,5% din PIB.

Unde a reușit Guvernul Bolojan să colecteze la buget și unde au apărut pierderi

Referitor la impozitul pe profit, sumele sunt în concordanță cu cele planificate în Strategia fiscal-bugetară pentru 2025, în timp ce încasările din impozitul pe venit au crescut cu 2 miliarde lei. Astfel, Finanțele au adunat 59 miliarde lei din impozitul pe salarii și venit, comparativ cu 57 miliarde lei estimat inițial. În cazul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 miliarde lei decât cele prognozate, deși TVA-ul a fost majorat de la 19% la 21%. Pentru accize, s-au înregistrat cu 1 miliard lei mai puțin față de estimări. În schimb, contribuțiile de asigurări sociale au fost cu 2 miliarde lei peste estimare, atingând 208 miliarde lei în loc de 206 miliarde lei. De asemenea, veniturile nefiscale au depășit previziunile cu 1 miliard lei.

Cheltuielile statului au depășit previziunile. Măsurile de austeritate nu au fost aplicate concret

Astfel, execuția bugetară de la sfârșitul anului indică faptul că veniturile, excluzând fondurile din PNRR, au fost cu 7 miliarde lei peste estimări. În ciuda declarațiilor privind anul de austeritate, cheltuielile au crescut cu 7 miliarde lei față de previziuni. Creșterea a fost semnificativă la bunuri și servicii, ajungând aproape la 101 miliarde lei, cu 6 miliarde lei mai mult decât bugetul inițial de 95 miliarde lei.

Chiar și după ajustări contabile, deficitul bugetar al României probabil că s-a situat aproape de nivelul anului anterior și nu sub ținta ambițioasă anunțată. În 2024, oficial, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Analiza oficială confirmă că cifrele prezentate de Guvern au fost manipulate pentru a indica o reducere falsă a deficitului bugetar în 2025
• Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, critică modurile de prezentare a deficitului și subliniază erorile de interpretare
• În cazul în care guvernul s-a împrumutat excesiv, realitatea sumelor rămas neutilizate va trebui clarificată