Bulgaria are unele dintre cele mai mici tarife pentru consumul de energie electrică din Europa. În același timp, în ultimii 10 ani, România a înregistrat o reducere de peste 20% a producției de energie, un caz unic la nivel european. Ca rezultat, datorită creșterii semnificative a tarifelor energetice din ultimii ani, românii suportă cele mai mari facturi din continent. La această situație au contribuit liberalizarea haotică a sectorului, favorizând operatorii privilegiați, precum și lipsa investițiilor în infrastructura energetică.

Conform agenției de știri Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai mici tarife la energie electrică din Europa. Ministrul Energiei din Bulgaria, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa păstrează această poziție avantajoasă în clasament.

Bulgaria și Ungaria se laudă cu tarife mici la energie electrică

Tarifele pentru consumul casnic de energie din Bulgaria rivalizează doar cu cele ale Maltei și Ungariei pentru cele mai scăzute niveluri din continent. „Comparativ cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră este de aproximativ patru ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, evidențiind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei politice și protestelor din Sofia, care au condus la înlăturarea guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul anului 2025, precum și a președintelui Rumen Radev, în ianuarie.

Analizând creșterile tarifelor în diferite perioade de mandat, Stankov a evidențiat că, în timpul actualului cabinet de la Sofia, tarifelor la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în comparație cu o creștere cumulată de 12,2% în timpul mandatului anterior al ministrului Vassilev.

El a criticat angajamentele anterioare față de Uniunea Europeană, subliniind că, dacă ar fi fost implementate, tarifele casnice ar fi crescut cu 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie plătea inițial 200 de leva (aproximativ 102 euro) și ar fi trebuit să ajungă la 320 de leva (aproximativ 163 euro).

Referitor la centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a menționat că, potrivit Planului de Redresare și Reziliență, aceste unități urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10.000 de locuri de muncă directe și peste 40.000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, aceste centrale continuă să funcționeze, menținând locurile de muncă și aprovizionarea cu energie.

Cum a ajuns România una dintre cele mai coûteuse piețe energetice din Europa

• Din păcate, România ocupă un loc fruntaș în clasamentul negativ, în perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea sectorului energetic, menținându-se constant printre cele mai scumpe piețe din Europa, uneori chiar pe primul loc. Prețurile ridicate ale energiei sunt influențate de mai mulți factori combinați.
• De asemenea, Bucureștiul reprezintă cea mai costisitoare capitală europeană raportată la puterea de cumpărare, în privința tarifelor la electricitate.

1. Închiderea mai multor unități de producție decât cele inaugurate recent

De-a lungul ultimului deceniu, majoritatea țărilor europene au avut investiții în dezvoltarea infrastructurii energetice, în timp ce România a optat pentru închidere în serie a centralelor de producție, fără a le înlocui cu unități noi.

Lipsa investițiilor în sectorul energetic

• Ca urmare, România a ajuns una dintre cele mai scumpe piețe de energie din Europa, un motiv principal fiind lipsa investițiilor în capacitatea de producție, deși companiile de stat obțin profituri semnificative din creșterea tarifelor, iar majorarea prețurilor a fost alimentată de această lipsă de investiții.

Liberalizarea haotică și favorizarea anumitor operatori.

• În 2015, tarifele spot ale energiei pe piața din România erau de 36,39 euro/MWh, fiind printre cele mai ieftine din Europa. În 2025, mediiile locale au crescut la 108 euro/MWh, transformând România într-una dintre cele mai scumpe piețe de energie.
• De când sezonul rece a devenit dominant, România menține această poziție nedorită, întrucât importurile de energie reprezintă unul dintre cele mai importante trei surse pentru acoperirea consumului intern.

Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție energetică în ultimii 10 ani, o situație unică în Europa

Principala explicație pentru tarifelor ridicate ale energiei o reprezintă deficiența investițiilor semnificative în infrastructura de producție, esențiale pentru menținerea unui flux continuu de energie.

Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator susținut de Institutul Fraunhofer, în perioada 2015–2025, majoritatea statelor europene au crescut semnificativ capacitatea de producție. De exemplu, Franța a crescut cu 35% capacitatea, devenind cel mai mare exportator mondial de electricitate. Polonia, Ungaria, Germania și Austria au intensificat investițiile în sector.

În schimb, România a închis centralele pe cărbune, iar datele energy-charts.info indică o reducere de 24% a capacității de producție în perioada menționată, de la 23 GW la 17,4 GW, reprezentând un record negativ în Europa.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Liberalizarea sectorului energetic, cauza principală a crizei economice. „Vaca de muls” a sectorului a îmbogățit anumite grupuri privilegiate. Economist: Liberalizarea arată și aspecte negative.