Consiliul Superior al Magistraturii a analizat marți delegările în pozițiile de conducere din instanțe, în urma unei postări pe caietul virtual a judecătoarei Ramona-Grațiela Milu. Comunicatul a fost distribuit în spațiul public și asociat cu acuzații de „justiție controlată” și „sistem clientelar”.

Președintele CSM, judecătorul Liviu Odagiu, a afirmat că aceste afirmații necesită un răspuns oficial și a solicitat clarificări fundamentate pe date concrete.

„Se face referire la o justiție sub influență, la un sistem clientelar, la mecanisme prin care liderii justiției au confiscat puterea în domeniu și la, nu în ultimul rând, ‘justiția tremură din nou’”.

Odagiu a clarificat că discuția se bazează pe două idei secundare apărute în media: dacă prelungirea delegărilor este legală și dacă acestea sunt folosite arbitrar pentru a păstra controlul. Președintele CSM a subliniat că legea permite delegări de până la un an, fără cerințe de vechime.

„Durata delegării este limitată la șase luni și poate fi extinsă (…) cu încă șase luni” – conform articolului 179 alineatul (2), delegarea în poziții de conducere „nu impune condiții de vechime” la numire.”

De asemenea, Odagiu a menționat că anumite instanțe nu au ocupat funcțiile de conducere prin concurs de mai mulți ani, din cauza deficitului de personal eligibil.

„Unele instanțe nu au avut niciodată funcții de conducere ocupate prin concurs, începând din 2008.”

Judecătorul Daniel Grădinaru a criticat modul în care au fost interpretate cifrele din postare, în special referitor la Înalta Curte.

„Din cele șapte poziții de la Înalta Curte, șase sunt ocupate prin numire, rămânând doar funcția de președinte al Secției I, care este în continuare ocupată prin delegare, fiind funcția pe care o dețin momentan.”

Judecătoarea Ramona-Grațiela Milu a precizat că povestea sa a fost fundamentată pe informații publice și nu a avut în vedere lansarea de acuzații de ilegalitate.

„Datele prezentate se bazează pe informațiile publice disponibile pe site-ul Consiliului (…) Am calculat (…) posibil să fie și erori. Este mai indicat ca ocuparea pozițiilor de conducere (…) să se realizeze prin numire, inclusiv pentru pozițiile de vicepreședinte”, iar pentru colegiile de conducere a solicitat „mai mulți membri aleși, nu numiți” . Acești delegați (…) exercită o influență directă, nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra parcursului profesional al judecătorilor.”

Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a afirmat că discuția trebuie analizată și în contextul presiunii publice asupra sistemului judiciar. Savonea a îndemnat judecătoarea Milu să modifice conținutul postării.

„Este un context de conjunctură (…) lumea arată nemulțumire. Ce poți face pentru a transmite un discurs de succes? Să amplifici această nemulțumire. Poate modificați postarea (…) și eliminați ÎCCJ din ea. Nu aveți legitimitate.”

În concluzie, mai mulți reprezentanți ai CSM au remarcat că delegarea rămâne o soluție temporară în lipsa personalului și a candidaților pentru concursuri.

„Este o problemă numărul mare de delegări, dar nu aceasta reprezintă cauza principală (…) aceasta fiind situația, modul în care gestionăm aceste condiții de muncă, cu personal insuficient, este adevărata problemă.”

SE RECOMANDĂ:

• „Eroul” Recorder, Laurențiu Beșu, descoperit că nu întâlnea condițiile legale pentru a fi magistrat, susține că a fost verificat
• Judecătorii CSM pun sub semnul întrebării Comitetul pentru Legile Justiției al prim-ministrului Bolojan