Un economist analizează impactul neaderării României la UE

„Unele opinii individuale pun sub semnul întrebării avantajele reale ale aderării la Uniunea Europeană”, subliniază Cristian Socol, la începutul analizei sale, publicată de o sursă de știri.

• Lipsa argumentelor solide face ca doar o mică parte a populației să susțină astfel de poziții.
• Ultimul sondaj Eurobarometru (2024) arată că 53% dintre români au o viziune pozitivă asupra UE (media UE fiind 44%) și 70% consideră că țara noastră a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.
• De asemenea, un alt sondaj Eurobarometru (2024) evidențiază că 88% dintre tinerii români se arată foarte optimiști sau optimiști cu privire la viitorul UE (mult peste media UE de 61%).

„Principalele 10 avantaje menționate de respondenți sunt: oportunități de muncă în UE, menținerea păcii și consolidarea securității, îmbunătățirea nivelului de trai, cooperarea mai bună cu alte state europene, creșterea economică, o voce mai puternică în lume, promovarea democrației, consolidarea cooperării cu țări non-europene, combaterea schimbărilor climatice și influență sporită în deciziile UE”, menționează expertul.

Beneficiile integrării europene

Desigur, continuă Cristian Socol, „aderarea la Uniunea Europeană aduce și câteva dezavantaje/costuri: concurență sporită pentru companiile românești, migrația forței de muncă, necesitatea adaptării costisitoare la standardele europene, o pierdere parțială a suveranității și creșterea prețurilor în anumite domenii, cauzate de liberalizarea piețelor.”

„Totuși, avantajele pe termen lung ale aderării României la UE sunt incontestabile.

Integrarea europeană a asigurat prosperitate și dezvoltare economică. România din afara UE ar fi înregistrat o rată medie anuală a creșterii economice cu 2 puncte procentuale mai mică în perioada 2007-2024 (luându-se în considerare și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei, față de 1765 miliarde lei în 2024. Acesta ar fi fost cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic.

Integrarea europeană a contribuit la convergența economică. Fără UE, convergența economică ar fi fost mult mai redusă, România poziționându-se pe ultimul loc printre statele membre UE. În prezent, PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă 79% din media UE (la egalitate cu Polonia), depășind țări precum Ungaria, Croația, Letonia, Slovacia, Grecia și Bulgaria. În scenariul fără aderare, acest procent ar fi fost de doar 54%, pe ultimul loc (în urma Bulgariei).

Integrarea europeană a permis accesul la fonduri europene, stimulând investițiile. Peste 313 miliarde lei în investiții publice au fost realizate în perioada 2007-2024 grație fondurilor europene nerambursabile.

Integrarea europeană a generat un efect pozitiv asupra comerțului, investițiilor și locurilor de muncă. În prezent, numărul mediu de salariați este de 5.412.000, cu 703.560 mai mare decât în scenariul fără aderare.

Integrarea europeană a dus la beneficii pentru salariații români. Venitul mediu net al salariaților ar fi fost cu 1666 lei mai mic în lipsa aderării (3662 lei față de 5328 lei, în prezent).

Integrarea europeană a avantajat salariații cu venituri mici. Salariul minim brut ar fi fost cu 1266 lei mai mic în lipsa aderării (2784 lei față de 4050 lei, în prezent).

Integrarea europeană a îmbunătățit situația pensionarilor. Pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) decât în scenariul fără aderare (2811 lei în prezent, față de 1932 lei în lipsa integrării europene).

Fără UE, România ar fi avut un număr mai mare de persoane sărace. Integrarea europeană a redus sărăcia și excluziunea socială, de la 8.842.000 de persoane în 2015, la 5.294.000 în 2024, reprezentând o reducere de peste 3,5 milioane. Totodată, puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 28% până la 50%.

Finanțarea netă primită de la UE a fost de 67 miliarde euro.

România este un beneficiar net al bugetului UE, cu finanțare mult mai mare decât contribuția la bugetul european.

România a redus inegalitățile regionale. Comparativ cu anul 2007, mai multe regiuni au ajuns la niveluri de dezvoltare europene.

Speranța medie de viață a crescut de la 72,6 ani în 2006 la 76,4 ani în 2023, iar inegalitățile regionale s-au diminuat.

Importanța integrării europene pentru modernizare

Aderarea la UE a adus beneficii considerabile, inclusiv o economie mai puternică, salarii și pensii mai mari, investiții publice și acces la fonduri europene. Nivelul de trai s-a îmbunătățit pentru mulți români, iar decalajele față de alte țări europene s-au redus.

Cu toate acestea, integrarea nu a fost lipsită de provocări, unele zone ale țării dezvoltându-se mai lent și existând o eficiență mai redusă a unor fonduri europene.

În concluzie, apartenența la UE s-a dovedit benefică pentru România, drumul european fiind esențial pentru viitorul țării.

În absența aderării, creșterea economică ar fi fost mai lentă, veniturile românilor mai mici, investițiile reduse, iar sărăcia mai extinsă. Salariile și pensiile ar fi fost mult mai mici, iar România s-ar fi aflat într-o situație mai precară în comparație cu țările europene. Fără sprijinul UE, modernizarea ar fi fost mult mai dificilă și îndelungată.