Thomas Lowin, reprezentant al Comandamentului Terestru al NATO din Izmir, este primul oficial de înalt rang al alianței care a prezentat detaliile noilor strategii pentru consolidarea apărării pe flancul estic.

„Accentul principal se pune pe protejarea țările care limitează cu Rusia și Belarus pe așa-numitul front estic. În esență, scopul este descurajarea Rusiei de la eventuale agresiuni și asigurarea capacității de apărare în situații de urgență. În acest context, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic) reprezintă un plan de optimizare a strategiilor de apărare existente în NATO. În esență, însă, această abordare poate fi implementată nu doar pe frontul estic, ci și global”, a menționat Lowin pentru Welt.

Când a fost întrebat care este principiul fundamental al acestei strategii, generalul de brigadă din armata germană a clarificat că este vorba despre dezvoltarea unui „sistem de apărare complex, cu multiple niveluri, de-a lungul graniței cu Rusia și Belarus, și nu numai, utilizând tehnologii avansate și trupe convenționale sau sisteme robotizate și automatizate la frontieră, peste obstacole și în tehnologie, pe care adversarul trebuie să le depășească pentru a ataca”.

Ce reprezintă cei cinci piloni ai strategiei de descurajare pe flancul estic

EFDL este structurată pe cinci piloni, iar implementarea acestora se realizează etapizat, în funcție de tehnologia existentă sau de cea în curs de dezvoltare.

Conform lui Lowin, primul pilon vizează realizarea unui sistem avansat de senzori. Mai exact, este vorba despre „o rețea de senzori amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau aerian”, care colectează informații despre mișcările sau armamentul adversarului, le conectează între ele și transmit datele în timp real către mai multe țări NATO. Senzorii pot fi atât statici, cât și mobili, radar, acustici, optici, electronici, integrați cu date provenite din sisteme de recunoaștere cu echipaj uman, precum avioanele de recunoaștere și avertizare timpurie AWACS, sau din sateliți, drone și roboți echipați cu acești senzori”, a explicat Lowin.

Datele colectate sunt trimise către un centru de comandă, unde sunt analizate și evaluate, apoi integrate în raportul de situație cu ajutorul inteligenței artificiale, a adăugat Lowin pentru Welt.

Al doilea pilon presupune dezvoltarea unei zone de apărare automatizate de-a lungul frontului estic, concepută ca o zonă de intervenție rapidă pentru a exercita presiune asupra forțelor adversarului. Aceasta are ca scop principal blocarea avansului inamicului.

„Se canalizează mișcările inamicului, se controlează ritmul și se forțează adoptarea unor poziții dezavantajoase, epuizându-l progresiv. Fiecare măsură are ca scop reducerea constantă a efectivității sale în luptă, garantând în același timp securitatea personalului și menținerea capacităților operaționale complete”, a specificat generalul german.

Lowin a clarificat și modul în care acționează această zonă. Senzorii detectează inamicul, transmit instant datele și activează dispozitivele conectate conform specificațiilor. „Aceste sisteme integrate sunt proiectate pentru reacții rapide, pentru a neutraliza capacitatea de acțiune a adversarului și pentru a îi reduce fiabil puterea de luptă și inițiativa”, a mai spus acesta.

Al treilea pilon vizează stocarea prealabil a resurselor. „Se vor realiza depozite mai mari în statele NATO limitrofe Rusiei, inclusiv arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, precum și pentru echiparea forțelor NATO”, a precizat Lowin.

Al patrulea pilon constă în menținerea prezenței militare pe frontul estic, ceea ce deja se realizează. Totuși, Lowin subliniază că această prezență trebuie păstrată la nivelul actual, întrucât forțele rusești sunt numeroase în apropierea frontierei.

„Armata rusă dispune de un număr semnificativ de trupe pe frontiera, motiv pentru care nu putem reduce propriile forțe. Este esențial să continuăm să respectăm planurile regionale ale NATO”, a menționat Lowin pentru Welt.

Ultimul pilon se referă la dezvoltarea unei rețele bazate pe cloud, integrate cu sisteme de inteligență artificială, care sintetizează și transmit în timp real situația de recunoaștere către forțele operaționale.