Prezentată în cadrul unei transmisiuni live de Gândul, Adrian Severin aduce o criticã severã asupra modului de funcționare a serviciilor de intelligence din România și asupra relațiilor statului român cu statul american.Urmăriți integral emisiunea realizată de Marius Tucă.

Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Adrian Severin critică conducerea serviciilor secrete din România, pe care o consideră naivă, susținând că în anii ’90, instituțiile au acceptat ideea impusă de americani conform căreia partenerii strategici nu trebuie să se spioneze reciproc. El subliniază că această concepție este complet eronată, deoarece activitatea de spionaj între aliați reprezintă o garanție a securității și a controlului reciproc.

„În primul rând, a fost o greșeală pe care am comis-o încă din 1990. Mă refer la cei care am avut puterea atunci. Am încurajat serviciile noastre să colaboreze cu cele americane. Aceasta nu a fost o practică rău, ci, din contră, benefică, însă toate în limite rezonabile. Știți că, într-o anumită doză, un medicament vindecă, iar în alta poate avea efecte negative… În plus, atunci am acceptat teza americană, și nu doar pe cea americană, dar în special pe cea americană: „Nu mai desfășurați activități de informații în America, fiindcă suntem parteneri și partenerii nu se spionează”. Am învățat în timp că, pentru a rămâne parteneri solidari, trebuie să ne protejăm interesele, iar spionajul reciproc asigură această siguranță. Această abordare a creat un spațiu de libertate pentru activitățile serviciilor noastre. La momentul elaborării proiectelor legislative din 1990 privind controlul bugetar al serviciilor secrete, am greșit, pentru că nu s-a concretizat nimic. De exemplu, acestea pot opera prin societăți comerciale, dar nu pot folosi fonduri provenite din acestea pentru acțiuni necontrolate. Este necesar un control administrativ strict. Credeam că aceste structuri trebuie să fie subordinare celor care le folosesc. De exemplu, Serviciul de Informații Externe trebuie să fie arondat Ministerului de Externe, pentru a avea nevoie de informații precise și controlabile.“

Severin afirmă că România nu a fost, de fapt, un aliat al Statelor Unite ale Americii, ci a stabilit relații cu anumite grupări influente, fapt care a condus la tensiuni în cadrul clasei politice române în contextul schimbării administrației americane.

De asemenea, invitatul aduce în discuție critică asupra serviciilor de intelligence, menționând că acestea au monopolizat domenii în care controlul nu era necesar, cum ar fi mass-media.

„Din păcate, o altă greșeală a fost chiar a lor, și anume că s-au legat, la fel ca mulți politicieni români, nu de statul respectiv, ci de grupări de interese din interiorul acestuia. Astfel, nu avem o relație instituțională reală cu America, ci una cu rețele subterane: grupări soroșiste, anti-soroșiste, globaliste sau imperialiste. Ca urmare, schimbarea conducerii în cadrul administrației americane nu influențează relațiile noastre, pentru că rămânem fidel grupurilor cu care am construit legături. Nu suntem loiali Statelor Unite, ci intereselor acelor grupări, ceea ce duce la o paranoică dorință a serviciilor noastre de a controla totul, de a fi prezente peste tot. Se observă ofițeri sub acoperire în biblioteci, în presă. De ce este nevoie să se implice atât de mult în media?“