Guvernul condus de Bolojan afirmă că România a redus deficitul bugetar la 7,7%, comparativ cu ținta oficială de 8,4%. Astfel, deficitul ar urma să scadă cu 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, fiind un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din executia bugetară din decembrie 2025, analizată de Gândul, este apariția unor venituri de 10 miliarde de lei – aproximativ 2 miliarde de euro – provenite din fonduri PNRR încasate din granturi. Însă, România nu a încasat niciun fond PNRR în decembrie 2025. Dimpotrivă, în anul 2025, fondurile alocate din PNRR au scăzut cu 7 miliarde de euro. Care este explicația?

O parte din acești 7 miliarde de euro, proveniți din împrumuturi PNRR – pe care ulterior România le-a ratat – ar fi trebuit să fie reflectați în cheltuielile statului. Când fondurile trec de la PNRR la fondurile de coeziune – sub formă de granturi – în execuția bugetară ele apar atât la venituri, cât și la cheltuieli, eliminând impactul net asupra bugetului.

În mod paradoxal, Guvernul Bolojan, prin pierderea fondurilor din PNRR, a realizat o reducere contabilă a deficitului bugetar pentru anul 2025 de 10 miliarde de lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB.

În concret: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR,” în perioada ianuarie-noiembrie 2025, încasările se ridică la 12,99 miliarde de lei.

La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, încasările totalizează 22,93 miliarde de lei.

Se ridică întrebarea: Când Guvernul Bolojan a realizat rectificarea bugetară și a majorat ținta de deficit, păstrând-o la 8,4%, avea constiinta că sumele pierdute din PNRR vor conduce artificial la o scădere a deficitului pentru 2025?

Cronologia „manipulării bugetare”

23 iunie 2025 marchează preluarea mandatului de către Bolojan, eveniment în care a început campania alarmistă despre „dezastrul economic” al României: incapacitate de plată, deficit bugetar excesiv, criză economică. Soluțiile propuse? Concedieri în masă, reduceri de salarii, creșteri de taxe.

Guvernul Bolojan a crescut, la prima rectificare, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, apoi a continuat cu măsuri dure de austeritate pentru pensionari, persoane cu venituri mici și persoane cu dizabilități.

Această cifră de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare, la sfârșitul lui noiembrie.

Mai mult, guvernul a păstrat ținta privind investițiile publice la nivelul de 149 miliarde de lei, însă execuția s-a realizat doar pe 137 miliarde de lei, cu o diferență de 12 miliarde de lei.

Se știa că deficitul va scădea dacă fondurile pierdute din PNRR se transferă către granturile din fonduri de coeziune?

La 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierile pentru PNRR și că cel puțin 7 miliarde de euro vor fi transferați de la împrumuturile din PNRR (înregistrate doar ca cheltuieli în execuția bugetară) către componenta de granturi, ceea ce înseamnă înregistrarea lor atât la venituri, cât și la cheltuieli.

Valoarea fondurilor transferate a fost mai mare și a fost mutată de la împrumuturile PNRR către granturi și fonduri de coeziune.

Din acel moment, s-a clarificat că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și ca venituri, conform principiului neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturile PNRR și alte fonduri nerambursabile. La împrumuturile PNRR, fondurile se înregistrează exclusiv ca cheltuieli, fiind datorii de rambursat.

La 3 septembrie, ministrul Pîslaru a anunțat că a ajuns la un acord cu Consiliul European privind transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și finanțări din fonduri UE de coeziune.

Prima rectificare bugetară a fost făcută la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a majorat la 8,4%, chiar dacă, teoretic, deficitul bugetar urma să scadă semnificativ dacă sumele cheltuite din fonduri europene, inclusiv împrumuturi, au fost trecute la venituri.

„Surpriza” deficitului de 7,7% din PIB

„Surpriza” menționată s-a manifestat recent, când Bolojan s-a laudat cu reducerea deficitului pentru 2025 la 7,7% din PIB, față de 8,4% anterior.

Dacă se adaugă aproximativ 0,5% din PIB, rezultă un deficit ajustat de 8,25%. Pentru comparație, deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,65% din PIB.

Se ridică întrebări referitoare la impactul dereglărilor fiscale, inclusiv majorarea impozitelor și taxelor, înghețarea salariilor și pensiilor, precum și costul măsurilor de austeritate impuse populației sărace, care, conform cifrelor consultate, nu au avut efecte semnificative.

Din contră, performanța economiei guvernamentale s-a reflectat mai mult în creșterea cheltuielilor de capital și investițiilor de stat.

„Eroare” în execuția bugetară

Având aceste informații, se poate considera că ținta de deficit apropiată de 7,7% din PIB ar fi fost realizabilă dacă transferul fondurilor din fondurile europene către venituri nu ar fi fost omis din calcul.

O întrebare importantă este: Cât au fost plătite dobânzi mai mari în ultimele luni din cauza faptului că s-a urmărit menținerea unui deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, dacă deficitul ar fi fost setat la 7,7%, dobânzile plătite pentru împrumuturi ar fi fost mai mici, având o prime de risc redusă, datorată unui deficit mai mic.

Imaginea „eroului sacrificiu” a lui Bolojan a costat România

De la început, Bolojan s-a poziționat drept „erou al sacrificiului”, „salvator” care riscă popularitatea electorală pentru a evita „catastrofa economică” a țării.

În realitate, cifrele indică o manipulare contabilă, combinată cu un discurs alarmist despre starea economică a României.

FOTO: Mediafax/Envato

Analiză: Autorul sustine că implementarea bugetului pe 2026 va avea loc chiar și fără decizia CCR privind pensiile magistraților: „Bugetul trebuie adoptat în condițiile disponibile”

• Bolojan aprobă bugetul pentru 2026 chiar dacă decizia CCR despre pensiile magistraților va întârza: „Este necesar ca bugetul să fie aprobat în condițiile actuale”
• Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, critică „manipularea deficitului”: „Nu pot crede că există lipsă de înțelegere bugetară”
• Ilie Bolojan amână luarea deciziilor privind reforma administrației publice locale și centrale până în februarie