Economistul Cristian Socol avertizează printr-un mesaj pe platformele de comunicare că reducerea deficitului bugetar din 2025 în comparație cu 2024 a fost realizată prin scăderea investițiilor planificate, nu prin creșterea eficienței. Analiza specialiștilor a fost semnalată anterior de Gândul în urmă cu trei săptămâni.

Deficitul bugetar a scăzut, în primele 11 luni ale anului 2025, față de aceeași perioadă din 2024, cu 0,7% din PIB, însă o analiză a cifrelor din execuția bugetară demonstrează că singurele cheltuieli reduse au fost cele pentru investiții, în timp ce dobânzile s-au majorat considerabil. În prezent, Cristian Socol contestă „realizarea” Guvernului Bolojan și evidențiază că reducerea deficitului a avut loc prin nerealizarea investițiilor planificate.

„Propaganda privind deficitul este neclară, deoarece scăderea provine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în calcul înghețarea salariilor și pensiilor și creșterea taxelor, afirmația «eroului salvator» devine și mai insuflată de adevăr.”

Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 indică că investițiile publice au fost de 137 miliarde de lei, cu 12 miliarde lei sub alocarea inițială de 149 miliarde lei. Această țintă de investiții a fost menținută și în primele rectificări bugetare, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu efectueze investiții din fondurile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a fost diminuat.

„Ceea ce nu este menționat este că reducerea deficitului s-a realizat prin nerealizarea investițiilor programate. Astfel, executia indică realizarea investițiilor publice de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai mici decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și în primele și în celelalte rectificări, inclusiv cea de la sfârșitul lunii noiembrie, când nu se pot invoca lipsa datelor pentru o planificare bugetară precisă.”

De asemenea, Cristian Socol afirmă că deficitul bugetar din 2025 a fost doar cu 6,4 miliarde lei mai mic decât cel din 2024, în condițiile în care investițiile de 13 miliarde lei nu au fost efectuate, iar creșterea TVA și a accizelor a generat o inflație record de 10%. Mai mult, economistul evidențiază că înghețarea salariilor și pensiilor a crescut povara asupra românilor cu venituri mici și medii.

„Mai mult, deficitul din 2024 este doar cu 6,4 miliarde lei mai redus decât cel din 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în 2024), în condițiile în care investițiile de 13 miliarde lei nu s-au realizat, TVA-ul și accizele s-au majorat, ceea ce a dus la o inflație de 10%, iar salariile și pensiile au fost înghețate, crescând poverile pentru profesori, persoane cu dizabilități, mame însărcinate și cetățenii cu venituri mici și medii.”

Gândul explică modul în care Bolojan a „reușit” să reducă deficitul bugetar

Analiza realizată de Gândul acum trei săptămâni evidențiază tot reducerea deficitului prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor pentru proiecte publice. Cheltuielile de capital s-au redus cu 6%, de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile pentru subvenții au scăzut după eliminarea plafonării energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. În plus, cheltuielile pentru dobânzi au crescut cu 38%, reprezentând un plus de 14 mld. lei în plata datoriei publice.

PRINCIPALA concluzie: modul în care Guvernul a “reușit” să reducă deficitul bugetar a fost prin tăierea investițiilor, în timp ce dobânzile au crescut semnificativ, iar veniturile viitoare au fost sacrificiate pentru plata actualelor datorii.

Nicușor Dan afirmă că 2025 a fost un an de succes, însă semnele de criză economică se intensifică. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere considerabilă a deficitului și o creștere economică moderată”. Care sunt indicii pentru o posibilă criză în 2026?