România rămâne o destinație frumoasă, însă cu infrastructură limitată și un număr redus de turiști. Dacă anul trecut am stabilit un record negativ, fiind singura țară din Europa care a avut mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă, pentru anul 2026 previziunile din domeniul turismului românesc se focusează pe sustenabilitate, experiențe autentice, turism de nișă și recunoaștere internațională. Totuși, lipsa coerenței în politicile publice din ultimii ani, preocupările decidenților și bugetul național foarte redus pentru promovare limitează potențialul turistic al țării, menținând România o iluzie frumoasă a ceea ce ar fi putut deveni un motor economic real.

Presa internațională și studiile de specialitate plasează România ca o destinație emergentă pentru anul 2026. Traseul Via Transilvanica a fost inclus în renumita publicație britanică The Sunday Times în lista „Cele mai bune excursii pentru 2026”, fiind recomndat pentru peisajele rurale bine conservate și experiențele culturale. De asemenea, publicații precum Travel And Tour World evidențiază România ca o „perla a turismului natural”, în timp ce revista de lux AFAR a plasat Bucureștiul printre cele mai atractive locuri de vizitat în 2026 datorită gastronomiei și deschiderii hotelului Corinthia Bucharest.

Destinații românești recomandate de publicațiile internaționale

Islandă poate resimți concurență acerbă în acest an în domeniul turismului de ecoturism. Deși a fost pentru mult timp o alegere preferată pentru turiștii dornici de aventură și peisaje spectaculoase, presa globală consideră că Islanda ar putea fi eclipsată de România, în special datorită regiunilor Harghita și Munților Carpați. România a progresat ușor la capitolul infrastructură pentru turism ecologic și a promovat explorarea acestor regiuni pe jos, cu bicicleta sau pe călărie. Harghita devine o destinație favorit pentru peisajele virgine și munții vulcanici activi, care, spre deosebire de Islanda, unde sunt deja aglomerate de turiști, rămân în mare parte neexplorate de turismul de masă. Apele termale minerale, lacurile și izvoarele geotermale contribuie la atractivitatea României.

Munții din România oferă un cadru perfect pentru ecoturism și pentru turiștii interesați de aer curat și drumeții pe trasee solicitante. Carpații sau Făgărașii sunt mai puțin frecventați decât Alpii, oferind pe lângă priveliști impresionante și o floră și faună unică, aproape nezdruncinate de aglomerație. Pe lângă activitățile de explorare, traseul Transfăgărășan, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume, atrage aventurieri și pasionați de fotografie. Delta Dunării rămâne una dintre cele mai mari și biodiversificate zone europene, oferind vizitatorilor posibilitatea de a observa fauna sălbatică în timpul navigației.

Tendințe globale influențează comportamentul turiștilor în 2026

Conform datelor colectate de BBC Travel de la cele mai importante rețele hoteliere, agenții de turism și experți în domeniu, 2026 va fi dominat de tendințe precum turismul „slow”, reconectarea cu natura și experiențele personalizate. România are un avantaj competitiv datorită peisajelor naturale vaste, satelor tradiționale și proiectelor de rewilding care răspund dorinței turiștilor de a se deconecta de tehnologie și zgomot. Deși își doresc liniște și distanțare de tehnologie, aceștia vor utiliza totuși tehnologia, în special inteligența artificială, ca un „copilot invizibil” pentru planificarea călătoriilor. În același timp, interesul pentru segmentul de lux crește, astfel încât până la sfârșitul anului, piața hotelieră din România urmează să adauge aproximativ 2.000 de camere de lux prin branduri precum Marriott, Hilton și Accor.

Taxele turistice cresc în marile orașe, inclusiv în București

Turiști din întreaga lume vor resimți impactul măsurilor guvernamentale menite să limiteze supra-aglomerația prin majorarea sau introducerea de taxe turistice. În România, Consiliul General al Municipiului București a aprobat o taxă turistică de 2 euro pe noapte în Capitală. Deși fondurile vor fi utilizate parțial pentru promovarea orașului, această măsură a stârnit nemulțumire în rândul operatorilor din industria ospitalității, în special în cazul unităților mici de cazare, care se tem de scăderea numărului de clienți. Taxa va fi percepută nu doar în București, ci și în alte orașe turistice precum Brașov sau Cluj.

În comparație, unele destinații europene aplică taxe turistice mai mari, precum Edinburgh cu 5% din costul cazării sau Los Angeles cu 15,5% din preț. În Thailanda, taxa pentru turiștii cu avionul va fi de 8 euro, iar pentru cei cu vaporul, 4 euro. În Kyoto, hotelurile de lux vor solicita aproximativ 60 euro pe noapte, în timp ce cazări mai modeste vor cere în jur de 1,3 euro. Amsterdam rămâne cea mai costisitoare destinație europeană, cu o taxă de 15 euro pe noapte.

Cifre oficiale contrazic optimismul mediatic internațional

Potrivit datelor INS, în primele nouă luni ale lui 2025, numărul turiștilor cazați în structurile din România a fost de circa 10,95 milioane, în scădere cu 1,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Din aceștia, 82,2% au fost români, iar 17,8% străini. Totalul nopților de cazare a fost de aproape 23,88 milioane, reducere de 0,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Economiștii subliniază necesitatea unui buget anual de promovare externă de cel puțin 30 de milioane de euro. În 2025, alocarea pentru promovarea turistică a României a fost de doar 2 milioane de euro, echivalentul bugetului unei singure campanii de promovare online a Greciei. Creșterea ponderii inflației și a poverii fiscale continuă să fie factori de risc pentru dezvoltarea turismului românesc. Chiar dacă 2026 este perceput ca anul consolidării, fără o strategie clară de atragere a turiștilor străini, România poate rămâne o destinație frumoasă, însă subvizitată.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• România se concentrează pe măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care contribuie cu peste 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria avansează: Turismul care ne depășește
• Turismul românesc înregistrează un an negativ, iar operatorii speră în redresare prin sprijin extern