Dezideratul unirii Republicii Moldova cu România reapare periodic după 1989. Președinta Maia Sandu și-a exprimat susținerea pentru un referendum în favoarea reunificării, afirmând că ar vota afirmativ. Cu toate acestea, se pune întrebarea dacă în prezent contextul internațional favorizează un astfel de scenariu. Specialistul în științe politice Radu Carp explică de ce dinamica geostrategică volatilă a momentului poate aduce surprize mari. Orice scenariu devine posibil, subliniază analistul politic.

Susținerea unui posibil referendum în prezent înseamnă între 9% și 33% din populația țării vecine, ceea ce indică șanse reduse de a obține un rezultat favorabil reunificării, atrage atenția profesorul din București.

„Evenimentele pot fi extrem de imprevizibile.Ele se pot naște spontan, ca urmare a unei crize internaționale.

Cu toate acestea, analistul consideră că actualul context global, caracterizat printr-o dinamică de reconfigurări geostrategice fără precedent, ar putea, în anumite conjuncturi și pe fondul unei crize internaționale, replica momentul Marii Uniri din 1918, când Basarabia și Transilvania s-au unit cu România, formând România Mare.

„Uitați-vă, de exemplu, în 1918, cu o lună înainte, nimeni nu prevestea că Chișinăul va decide atunci unirea. Evenimentele pot fi spontane și generate de crize internaționale. Nu exclud nicio opțiune, fie că va fi vreodată, fie că nu va fi, sau că negocierea pentru apropierea europeană se va accelera rapid,”, afirmă profesorul.

În 1918, Basarabia a optat pentru unirea cu România „din lipsă de alternative”, evidențiază Radu Carp.

• „În 1918, din cauza Revoluției Bolșevice, din cauza instabilității generale, Basarabia avea puține opțiuni.
• „De aceea, s-a votat unirea cu România, pentru că situația era extrem de tensionată. Contextul a fost marcat de o stare de turbulență maximă,” adaugă expertul.

Republica Moldova ar putea fi constrânsă să iasă din zona de tampon

Specialistul explică de ce succesul unei eventuale reunificări depinde de eliminarea zonelor tampon de la granița dintre UE și Federația Rusă, precum și de aderarea ţării vecine la UE, împreună cu Ucraina, ca soluție strategică.

„ Situația actuală nu favorizează zonele gri, zone de tampon, fie sub influența Rusiei, fie sub cea occidentală,” explică Radu Carp.
„Viitorul acestor zone este compromis. Toate statele caută soluții: Ucraina urmărește integrarea în spațiul european, România ar putea face mai mult pentru susținerea apropierii Republicii Moldova de UE, iar procesul de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană devine tot mai dificil din cauza blocajelor externe.”

Opoziția din Ungaria împiedică aderarea Moldovei la Uniunea Europeană

Profesorul subliniază că prioritatea strategică a Republicii Moldova este aderarea la UE, dar negocierile sunt blocate de opoziția ungară. Nici premierul Viktor Orban, nici liderul opoziției, Peter Magyar, nu susțin acest proces, ba chiar opun rezistență.

• „Negocierile sunt blocate în acest moment, este adevărul. Republica Moldova nu poate avansa în procesul de aderare din cauza Ungariei, în special din cauza opoziției ungare,” explică liderul.
• „Nu știm exact poziția opoziției ungare; Peter Magyar a fost destul de evasiv în această privință. Nici România, nici Moldova nu l-au presat pentru o clarificare a poziției sale, iar evoluțiile rămân neclare,” adaugă specialistul.

Republica Moldova, „legate ombilical” de Ucraina în procesul de aderare la UE

• „Deocamdată, Ucraina și Moldova sunt strâns legate în procesul de aderare, fără o posibilitate reală de decuplare pe termen lung, deoarece nici Ucraina nu ar fi de acord să se desprindă de Moldova și nici UE nu ar favoriza o astfel de separare.”
• „România ar putea face mai mult pentru susținerea integrării Moldovei în spațiul european, dar nu a luat încă măsuri concrete în acest sens,”

Expertul subliniază că scena politică a Moldovei și Ucraina trebuie să fie mai implicată pentru avansarea procesului de aderare, iar sprijinul României ar putea fi direcționat mai activ către această direcție.

Importanța faptului dacă România și Moldova sunt mai puternice împreună decât separat

Analistul avertizează că, într-un context geopolitic global extrem de volatil, ceea ce contează cu adevărat nu este sentimentul de apartenență la o identitate comună, ci pragmaticitatea unei reunificări viitoare.

„Vin din științele sociale, măsor. Nu știu dacă acest sentiment de apartenență la o identitate românească poate fi cuantificat în mod concret, iar în acest moment, sentimentul în sine nu pare să fie determinant. Ce contează cu adevărat este dacă uniunea crește puterea celor două țări,” afirmă specialistul.

„Este mai important dacă cele două state devin mai puternice împreună, în UE sau în orice alt format, decât sentimentul de apartenență națională. Într-o situație geopolitică complicată, scenariul reunificării trebuie privit pragmatic, nu doar sentimental.”

• „Nu este relevant în decizia politică dacă sentimentul de apartenență există sau nu,” susține politologul. Ce contează cu adevărat este dacă cele două țări sunt mai puternice împreună sau nu, în UE sau în orice alt format.

• „Faptul că nu se cunoștește pe deplin contextul regional și global poate crea vulnerabilități,” explică expertul.

Poziția în premieră a Maiei Sandu: Aș vota în favoarea reunificării cu România

Într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici, președinta Maia Sandu a declarat că evoluțiile regionale și internaționale fac ca supraviețuirea țărilor precum Republica Moldova să devină tot mai dificilă, iar aderarea la UE reprezintă o soluție esențială pentru asigurarea suveranității.

Prim data, Maia Sandu a afirmat public că, dacă ar fi organizat un referendum, ar vota în susținerea reunirii cu România. Cu toate acestea, această opțiune nu are susținere largă în rândul politicienilor, motiv pentru care ideea integrării în spațiul european rămâne cea mai viabilă soluție pentru supraviețuirea Republicii Moldova, a explicat șefa statului.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Sporirea reacției AUR la declarațiile Maiei Sandu privind reunificarea: „Să nu fie doar un gest de PR pentru presa internațională”
• VIDEO | Eugen Doga despre unirea României cu Moldova: „Reprezintă o singură cultură și limbă”
• Nicușor Dan: „Îmi doresc reunirea cu Moldova, dar respect dorința cetățenilor moldoveni”